Cel mai mare partid politic din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE), solicită acordarea Republicii Moldova și Ucrainei de către Consiliul European a statutului de stat candidat de aderare la UE.

În acest context, europarlamentarul român, vicepreședinte al PPE, Siegfried Mureșan, împreună cu președintele PPE, Manfred Weber, au semnat un articol în presa din România, unde argumentează necesitatea consolidării votului și acordarea acestui statu țării noastre și Ucrainei.

„Ucraina este Europa. Republica Moldova este Europa. Partidul Popular European solicită statut de stat candidat pentru ambele țări. Împreună cu președintele PPE, Manfred Weber, am publicat astăzi un articol pe Digi24 în care explicăm de ce Ucraina și Republica Moldova merită și trebuie să primească statut de stat candidat la Uniunea Europeană”, a scris eurodeputatul român din partea PPE Siegfried Mureșan.

Totodată, în articolul celor doi oficiali europeni argumentele de ce trebuie Moldova și Ucraina să obțină acest statut sunt reduse la criza securității din regiune, provocată de către războiul intentat de Federația Rusă.

Ucraina și Moldova se uită cu speranță la noi. Nu le vom refuza un viitor european. Când Ucraina și Moldova și-au depus candidaturile la UE, au făcut-o cu greutatea istoriei pe umerii lor. Noi, Partidul Popular European, înțelegem pentru ce luptă Ucraina. Înțelegem de ce Republica Moldova și cetățenii săi își doresc o perspectivă europeană în ciuda faptului că sunt șantajați constant de Rusia din această cauză, inclusiv cu creșterea artificială a prețurilor la gaz. Înțelegem de ce Republica Moldova și cetățenii săi au primit mai mulți refugiați pe cap de locuitor decât orice altă țară, în ciuda poverii financiare tot mai mari pe care gestionarea refugiaților o reprezintă pentru Republica Moldova și pentru cetățenii săi. De aceea, nu trebuie să mai așteptăm. Trebuie să acordăm Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidat de care au nevoie și pe care îl merită”, se arată în editorialul scris de PPE.

Autorii articolului mai precizează că „știu că drumul de aderare va fi lung și greu, dar este posibil de realizat acest lucru acum”.

„Un parteneriat care va fi la fel de benefic pentru Ucraina și Moldova, cum este și pentru restul Europei. Știm că drumul către aderare va fi unul lung, știm că nu va fi ușor, dar știm că este posibil. Și trebuie să spunem clar că Ucraina și Republica Moldova aparțin familiei noastre europene. Nu ca membri de clasa a doua sau prin crearea unei comunități geopolitice ad-hoc, așa cum a sugerat președintele Macron, ci ca noi toți. Procesul de integrare europeană a transformat țările care sunt astăzi state membre ale UE. A motivat reforme pe care mulți le credeau imposibile. A creat pace și prosperitate în acele țări. A oferit mai multe oportunități și egalitate de șanse pentru milioane de europeni. La fel poate fi și în Ucraina și Republica Moldova. Următorul Consiliu European ar trebui să adopte o poziție clară. Să nu mai pierdem timpul și să trimitem un mesaj clar lui Putin, cetățenilor noștri și lumii întregi: acesta este momentul Ucrainei. Acesta este momentul Republicii Moldova. Acesta este momentul Europei”, finisează cei doi oficial articolul.

Amintim că, în zilele de 23 și 24 iunie, Consiliul European urmează să decidă dacă va oferi statutul de stat candidat pentru aderarea la UE de către Moldova și Ucraina.

#cerere de aderare #PPE #Siegfried Mureșan

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china