Ministrul de Externe, Nicu Popescu, a participat împreună cu Katarina Mathernova, director general adjunct al Direcției generale Vecinătate și Negocieri privind extinderea de la Comisia Europeană, în cadrul panelului „A Marshall Plan for Eastern Europe” din cadrul forumului de la Bruxelles a Fundației German Marshall. Sesiunea dată a fost moderată de către jurnalista Teri Schultz.

„Am menționat că decizia istorică de acordare a statutului de țară candidat oferă o speranță reînnoită pentru viitorul european al Republicii Moldova și este o recunoaștere a europenității noastre. Limba noastră română este limba oficială a UE, istoria, cultura, societatea noastră sunt parte a Europei, iar în ultimii 30 de ani am construit democrația noastră. Suntem determinați să continuăm accelerat agenda de reforme iar drumul nostru către UE se va baza pe criteriul meritocrației”, a scris Nicu Popescu pe Telegram.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dezvoltarea europeană a țării și modernizarea la standardele europene vor fortifica instituțiile democratice din Moldova și vor crea o stabilitate sporită în regiunea noastră”, a mai precizat Popescu.

Amintim că, Consiliul European i-a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Decizia a fost precedată de prezentarea de către țară a răspunsurilor la chestionarul de aderare.

Autoritățile de la Chișinău au declarat că decizia adoptată pe 23 iunie de către toți cei 27 de lideri europeni în cadrul Summit-ului Consiliului Uniunii Europene este „una istorică și care deschide o nouă filă în istoria modernă a țării”.

La 12 mai, prim-ministra Natalia Gavrilița a transmis ambasadorului UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, cea de-a doua parte completată a chestionarului privind obținerea statutului de țară candidată la UE pentru Republica Moldova.

Chestionarul a fost transmis ambasadorului cu prilejul trecerii Delegației UE într-un nou sediu.

Precizăm că, la data de 22 aprilie, Republica Moldova a înmânat oficial Uniunii Europene primul chestionar completat, după depunerea cererii de intenție de aderare la UE. Cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președinta țării, Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și de premierul Natalia Gavrilița la data de 3 martie.

Evenimentele au avut loc, după ce Ucraina și Georgia au transmis Bruxelles-ului cereri similare. Ulterior, la data de 11 aprilie, șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a recepționat din partea Comisiei Europene chestionarul în baza căruia urmează să fie stabilit gradul de pregătire a Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană.

#aderare la UE #Bruxelles #Nicu Popescu #stat candidat

Suedezii sunt chemați duminică la urne pentru alegeri parlamentare considerate un test privind posibila intrare a extremei drepte în guvern, relatează știrileprtv.ro.

Secțiile de vot s-au deschis la ora 06:00 GMT (9:00, ora Moldovei) și se vor închide la ora 18:00 GMT (21:00, ora României).

Incertitudinea planează asupra rezultatului scrutinului, în condițiile în care diferența s-a redus între blocul de centru-stânga, considerat învingător acum câteva săptămâni, și dreapta aflată la putere, aliată cu Democrații din Suedia, o formațiune antiimigrație cu rădăcini în mișcarea neonazistă.

Sondajele de opinie arată că alianța de opoziție de centru-stânga se află ușor în frunte, Magdalena Andersson, din partea Social-Democraților, fiind favorită pentru a deveni din nou prim-ministru după patru ani petrecuți în opoziție, însă avantajul blocului său s-a redus considerabil în ultimele zile ale campaniei.

În căutarea unui al doilea mandat consecutiv, la rândul său, prim-ministrul Ulf Kristersson, liderul Partidului Moderaților (conservator), a promis să ofere portofolii ministeriale partidului lui Jimmie Akesson, care, de la alegerile parlamentare din 2022 și după ce a obținut un scor de peste 20%, a susținut până acum guvernul în Parlament fără a face parte din executiv.

„Am convenit să facem campanie pe baza unui program care vizează formarea unui guvern de majoritate comun, pe care eu îl voi conduce”, a explicat Ulf Kristersson la sfârșitul lunii august pentru Reuters.

Prim-ministrul în exercițiu afirmă că prin cooperarea sa cu Partidul Democraților, începând din 2022, Suedia a putut să înregistreze o creștere economică puternică, să scadă prețurile la energie și alimente, să reducă violența bandelor și să aducă numărul solicitanților de azil la un nivel istoric scăzut.

În ultimii patru ani, guvernul a eliminat statutul de rezident permanent pentru refugiați, care pot fi acum expulzați pentru „comportament necorespunzător”, și a înăsprit condițiile de acordare a ajutoarelor sociale.

Numărul solicitanților de azil a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii patruzeci de ani, dar, deși Ulf Kristersson dorește acum să se concentreze pe politica de integrare, Partidul Democraților din Suedia (SD) vrea să meargă mai departe.

„În Suedia se aplică cultura suedeză, limba suedeză, legile suedeze, normele suedeze, morala suedeză și tradițiile suedeze”, insistă deputatul SD Mattias Karlsson, apropiat al lui Jimmie Akesson. „Dacă nu poți să accepți asta, trebuie să-ți găsești un alt loc unde să trăiești”, spune el.

Alegerile suedeze au loc la câteva zile după ce partidul extremist german „Alternative für Deutschland” (AfD) a obținut primul loc în cadrul unor alegeri regionale și în contextul în care Marine Le Pen conduce în sondajele pentru alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.

Normalizare sau schimbare radicală?

Pentru unii analiști, intrarea în guvern a partidului de extremă dreaptă, care și-a prezentat anul trecut scuze oficiale pentru legăturile sale istorice cu nazismul și antisemitismul, ar confirma succesul procesului de „de-demonizare” condus de Jimmie Akesson.

„Aceste alegeri sunt un referendum în privința Partidului Democraților din Suedia, pentru a afla dacă vom continua sau nu să ne îndreptăm pe o pantă de extremă dreaptă”, estimează comentatorul politic Jan Guillou.

Măsuri pe care mulți suedezi le-ar fi considerat acum zece ani ca o respingere a valorilor progresiste ale țării au fost acceptate acum de o mare parte a spectrului politic, în special înăsprirea politicii în materie de imigrație.

Dreapta și stânga converg asupra unor puncte esențiale în ochii alegătorilor, precum consolidarea sistemului de protecție socială, continuarea sprijinului acordat Ucrainei, reînarmarea țării sau măsurile în favoarea puterii de cumpărare.

„Cred că veți asista la o normalizare treptată a Democraților din Suedia”, afirmă Lars Tragardh, un istoric care a supervizat publicarea, anul trecut, de către guvern, a unei liste ce cuprindea valorile patrimoniului cultural suedez, considerată de detractorii săi ca fiind prea restrictivă și exclusivistă.

Opoziția denunță, dimpotrivă, riscul ca Suedia să-și schimbe fața.

„Dacă Democrații din Suedia ar intra în guvern, acest lucru ar avea un impact extrem de negativ asupra idealurilor progresiste ale țării noastre”, se teme Birgitta Ohlsson, ministrul afacerilor europene între 2010 și 2014, în prezent deputată a Partidului de Centru, una dintre cele patru formațiuni ale blocului de centru-stânga. „Am observat deja efectele atunci când se aflau în afara guvernului, iar acum ar fi de zece ori mai rău”, crede ea.

Într-un mesaj de campanie publicat pe rețelele sociale, șefa blocului de stânga, fostul prim-ministru social-democrat Magdalena Andersson, crede că alegerea alegătorilor nu se va referi la numirea lui Ulf Kristersson în funcția de prim-ministru, ci la faptul dacă Democrații din Suedia vor modela politica țării în materie de apărare, educație, cultură și finanțe. „Ar fi o Suedie cu totul diferită”, a avertizat ea.

În cazul unei victorii, Magdalena Andersson va trebui să facă față unei provocări majore: formarea unei coaliții stabile între partidul său, Verzii, Partidul de Stânga și Partidul de Centru. Deși cele patru partide sunt, în general, de acord asupra mai multor aspecte, precum creșterea prestațiilor sociale și a cheltuielilor publice, ele au opinii divergente cu privire la alte chestiuni cheie, cum ar fi impozitarea miliardarilor sau construirea de noi centrale nucleare, iar Partidul de Centru refuză să facă parte din același guvern cu Partidul de Stânga.