Companiile cu capital integral sau majoritar de stat vor putea primi statutul de monopol fiscal. O asemenea prevedere se regăsește proiectul de lege, votat de către Parlament în lectură finală, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 28 iulie, care prevede crearea a unei noi întreprinderi de stat.

Statutul de monopol fiscal va oferi întreprinderilor sau grupurilor de întreprinderi din Republica Moldova cu dreptul de a desfășura în exclusivitate o activitate economică aferentă unor bunuri sau servicii, în scopul obținerii veniturilor pentru stat. Statutul de monopol fiscal va fi atribuit doar persoanei juridice cu capital integral sau majoritar de stat.

Documentul prevede crearea Comisiei Naționale pentru Monopol Fiscal, care va constata necesitatea instituirii monopolului fiscal pentru anumite activități economice. Astfel, comisia, în baza unei analize pertinente și a consulturilor publice, va identifica întreprinderea sau grupul de întreprinderi pentru atribuirea statutului de monopol fiscal.

Comisia va fi alcătuită din cinci membri: câte un reprezentant de la Ministerul Finanțelor (președintele Comisiei), Ministerul Economiei, Consiliul Concurenței și doi reprezentanți ai societății civile din domeniul economic.

Pentru a obține statutul de monopol de stat, întreprinderea trebuie să dispună de capacități tehnice, utilaje și să aplice tehnologii performante pentru desfășurarea activității economice respective.

#Comisia Națională pentru Monopol Fiscal #companie #lectura finala #monopol fiscal

Salariile din Moldova au crescut în 2025, dar cifrele arată o diferență uriașă între cei care câștigă cel mai bine și cei care abia trec de 10 mii de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu brut a ajuns la 15 594,5 lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. După taxe, salariul mediu net a fost de 13 226,8 lei.

Cea mai mare medie salarială este în domeniul informațiilor și comunicațiilor: 39 378,6 lei brut pe lună. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult decât câștigă, în medie, un angajat din agricultură, unde salariul a fost de doar 10 168,8 lei.

Și în sectorul financiar salariile sunt mult peste medie. Angajații din activitățile financiare și de asigurări au avut un câștig mediu de 27 681,7 lei, iar cei din sectorul energetic – 23 954,9 lei.

La coada clasamentului se află agricultura, cu 10 168,8 lei, cazarea și alimentația publică – 10 288,1 lei, și arta, recreerea și agrementul – 11 405,3 lei. Diferența dintre salariul mediu din informații și comunicații și cel din agricultură ajunge astfel la peste 29 de mii de lei pe lună.

Capitala trage puternic media națională în sus. În Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18 707,8 lei, cu 20% peste media națională. În schimb, în Briceni media a fost de 10 773,2 lei, în Nisporeni – 10 984,9 lei, iar în Rîșcani – 11 211,4 lei.

Nici între femei și bărbați lucrurile nu stau la fel. Femeile au câștigat, în medie, 14 360 de lei brut, cu 2 615 lei mai puțin decât bărbații, al căror salariu mediu a fost de 16 975 de lei. Diferența este de 15,4%.

În sectorul real, salariile sunt, de asemenea, mai mari decât în cel bugetar: 16 279,4 lei, față de 13 341,7 lei. Diferența ajunge la 22%.

În total, la sfârșitul lui 2025, Moldova avea 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu al angajaților a fost de 652,3 mii de persoane.