În pofida faptului că armistițiul, susținut inclusiv de președinții ucrainean și rus, Vladimir Zelenski și respectiv Vladimir Putin, a intrat în vigoare pe 27 iulie 2020, continuă să fie încălcat de grupările armate ale separatiștilor.

Comandamentul Forțelor Armate din Ucraina a raportat 10 încălcări ale acordului de încetare a focului comise de grupurile armate controlate de Rusia în zona de război din Donbas, pe 20 mai curent.

„Ieri au fost înregistrate până la 10 încălcări ale încetării focului de către formațiunile armate ale Federației Ruse, în zona Operațiunii Forțelor Comune”, a declarat centrul de presă al Comandamentului JFO ucrainean pe Facebook.

În special, trupele inamice au tras mortare interzise de 82 mm în apropierea satului Pivdenne, precum și lansatoare de grenade ale diferitelor sisteme, mitraliere grele și puști automate de două ori în apropierea satului Pavlopil.

De asemenea, au folosit arme antitanc portabile montate pe trepied, lângă orașele Avdiyivka și Maryinka și satul Troyitske.

Mai mult decât atât, inamicul a tras armele antitanc portabile cu trepied și mitraliere grele în apropierea satului Novoselivka, lansatoare de grenade automate în apropierea satelor Shumy și Hnutove, în timp ce puștile au fost folosite în apropierea satului Pisky.

Totodată, nu au fost raportate victime din ziua trecută.

Încălcările au fost raportate reprezentanților OSCE prin intermediul Centrului Comun pentru Control și Coordonare (JCCC) a încetării focului din Donbas.

#conflict armat #Donbas #Federatia Rusa #Ucraina

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.