Oficial, fosta soție a lui Vladimir Putin nu se află pe lista persoanelor sancționate după izbucnirea războiului din Ucraina. Femeia deține imobile în mai multe țări, inclusiv Franța și Spania, iar echipa lui Navalnîi s-au adresat autorităților de la Berna și Paris pentru a o sancționa.

Anterior, a fost publicată o investigație despre Ludmila Oceretnaia și Artur Oceretnîi. După divorț, femeia s-a îmbogățit brusc, a devenit proprietara unei clădiri istorice din centru capitalei ruse și deține zeci de imobile în mai multe țări, unele înregistrate pe nou ei soț. Opozanții afirmă că toate acestea au fost achiziționate din banii oferiți de Putin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mult, echipa de investigații vrea că bunurile celor doi, amplasate în străinătate, să fie arestate, relaetază Meduza. „Am demonstrat că imobilele de peste hotare ale familiei Oceretnîi au fost cumpărate cu bani corupți și sperăm că UE va pune mâna pe aceste active”, susțin ei.

Activiștii speră că dacă va dat curs solicitării, iar sancțiunile contra anturajului lui Putin vor crește, elitele politice și de afaceri vor refuza să îl mai susțină. Conform lor, astfel ar putea fi oprit războiul din Ucraina.

Dacă ex-soția lui Putin nu se află pe listele de sancțiuni ale Occidentului, presupusa lui amantă și rudele ei sunt vizate. Alina Kabaeva și mai multe persoane din familia fostei sportive, despre care se vehiculează că se iubește cu liderul de la Kremlin, au primit mai multe interdicții după declanșarea războiului din Ucraina.

#avere în UE #fosta soție a lui Putin #Ludmila Putina #sanctiuni #UE

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.