Protestatarii care-și manifestă nemulțumirea stând în corturile din centrul Chișinăului sunt plătiți de Partidul Șor. O spune deputatul PAS, Adrian Băluțel, potrivit căruia acțiunea are menirea de a destabiliza situația din Republica Moldova. În același timp, reprezentanții opoziției extraparlamentare spun că sărăcia i-a determinat pe mulți cetățeni să iasă la protest pentru bani, iar pentru a contracara această practică a protestelor contracost, este necesar să fie ridicat nivelul calității vieții în satele Republicii Moldova.

Deputatul PAS, Adrian Băluțel, spune că formațiunea sa a luptat pentru ca toți cetățenii să aibă dreptul de a protesta nestingherit, informează ipn.md.

Totuși, potrivit parlamentarului, reprezentanții instituțiilor statului colectează probe care ar demonstra că oamenii sunt plătiți de Partidul Șor pentru a protesta în regim non-stop în fața Parlamentului.

„Este un drept fundamental și PAS fiind la guvernare va face totul ca să apere dreptul cetățenilor la protest. Protestul partidului Șor este un protest cu oameni aduși contra bani, oameni care au fost aduși la sărăcie tot din cauza furturilor. Ilan Șor fiind fugar încearcă să facă tot posibilul ca să destabilizeze Republica Moldova, face tot posibilul ca să înrăiască oamenii, nu să consolideze societatea”, a spus deputatul PAS, Adrian Băluțel în cadrul emisiunii „Freedom cu Dorin Galben” de la TV8.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Acești cetățeni sunt rezultatul guvernării tuturor partidelor de până acum, care au adus satele în prag de sărăcie. Oamenii n-au altă soluție decât să-și vândă ziua ca să supraviețuiască. Pentru a reduce corupția în rândul protestatarilor trebuie să se vină cu acțiuni care să îmbunătățească traiul în localități”, a spus reprezentantul Platfomei DA, Liviu Vovc.

În același timp, comentatorii politici spun că protestul Partidului Șor este în avantajul actualei guvernări, întrucât protestatarii de bună-credință, nemulțumiți de criza din țară nu vor să se asocieze cu un personaj discreditat cum este Ilan Șor.

„În țară e o situație social-economică extrem de complicată, nivelul de viață scade, inflația este cea mai înaltă în Europa. Partidele și mulți cetățeni nu au vrut să iasă la protest ca să nu se asocieze cu Partidul Șor, cu Șor personal, care este una dintre cele mai discreditate persoane din spațiul public. Guvernarea beneficiază de protestul lui Șor, pentru că el a ocupat locul protestatarilor autentici. Dar barca stabilității politice în Republica Moldova se clatină”, a spus comentatorul politic Anatol Țăranu.

Partidul Șor a organizat duminică un protest față de acțiunile actualei guvernări, cerând demisia președintelui țării și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

„I-ar fi convenabil guvernării ca Șor să fie fruntașul mișcării protestatare, pentru că este o figură discreditată. Șor fiind un fruntaș al protestelor, nu poate să intensifice valul de nemulțumire împotriva actualei guvernări. Miza protestului de duminică a fost să se vadă dacă și alți oameni neremunerați vin conștient să-și manifeste nemulțumirea. Șor nu este un real pericol pentru actuala guvernare”, a spus comentatorul politic Ilian Cașu.

Ulterior, câteva sute de manifestanți au ales să protesteze în regim non-stop, în fața Parlamentului fiind amenajat „Orășelul Schimbării”, unde au fost instalate câteva zeci de corturi. Partidul Șor a anunțat și pentru ziua de 25 septembrie o nouă acțiune de protest în fața instituției prezidențiale.

#guvernare #manifestanti #protest #ȘOR

Uniunea Europeană a renunțat la ideea ca statul canadian să devină „membru asociat” al UE, potrivit unui proiect de declarație comună în care acest termen a fost eliminat, la insistențele unor lideri europeni, transmite joi dpa, potrivit Agerpres.

În luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acest stat nord-american ar trebui să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care, în prezent, nu există.

Însă, într-un proiect de declarație comună între Canada și UE, termenii de „membru asociat” și „calitate de membru asociat” au fost eliminați.

Cancelarul german Friedrich Merz și alți câțiva lideri din state ale UE au insistat pentru eliminarea acestor termeni din proiect, au declarat diplomați pentru agenția dpa. Ei și-au motivat opoziția prin lipsa de claritate a statutului special propus, precum și prin faptul că executivul UE nu a consultat în prealabil, în mod corespunzător, statele membre.

În forma actuală, declarația pledează pentru o „asociere tot mai strânsă” între Canada și UE. De asemenea, au fost atenuate angajamentele prevăzute inițial
cu privire la integrarea piețelor financiare și la un tratament preferențial reciproc în ceea ce privește măsuri de securitate economică.

Declarația ar urma să fie făcută publică vineri, la finalul summitului de două zile UE-Canada de la Montreal.

După sosirea sa la Montreal, miercuri, Ursula von der Leyen a continuat să folosească termenul de ‘membru asociat’, într-o postare pe rețelele de socializare.

„Un ocean desparte Europa de Canada. Cu toate acestea, nu ne-am simțit niciodată mai aproape”, a scris ea.

„Avem o nouă ambiție: să aducem Canada mai aproape de noi decât oricând înainte, ca Membru Asociat al UE. Și dorim să ducem parteneriatul nostru unic chiar mai departe”, a adăugat ea.

Printr-o „Alianță pentru Viitor, vom rămâne uniți și vom răspunde unei lumi de rivalități tot mai intense”, a mai scris von der Leyen.

Sintagma „Alianță pentru viitor” a fost folosită de premierul canadian Mark Carney și ocupă acum un loc central în proiectul de declarație comună.

Acesta prevede că ambele părți vor lucra pentru a reduce barierele comerciale, a facilita investițiile și a asigura disponibilitatea continuă a materiilor prime esențiale, medicamentelor și tehnologiilor. De asemenea, documentul include angajamente de a promova cooperarea în domeniul securității și siguranței inteligenței artificiale, și precizează că este planificată o analiză privind fezabilitatea unor exporturi suplimentare de gaze naturale lichefiate din Canada către Europa.

Într-o declarație pentru presă, Carney a spus marți că denumirea dată acestei relații este mai puțin importantă decât conținutul ei.

„Ceea ce contează este schimbarea pe care o va aduce în viețile canadienilor”, a spus el.

Carney urmărește aprofundarea legăturilor cu UE, al doilea cel mai mare partener comercial al Canadei, de când relațiile comerciale cu SUA, principalul partener economic al Canadei, au devenit foarte de tensionate în timpul mandatului președintelui american Donald Trump.

Trump a amenințat cu impunerea unor noi tarife Uniunii Europene dacă aceasta va permite Canadei să devină membru asociat, președintele american spunând că un astfel de demers ar putea fi considerat un „act ostil”.