Curs valutar
  • EUR
    20.1960
    0.1887%
  • USD
    18.0644
    0.4379%
  • RUB
    0.2215
    -0.2257%
  • RON
    3.7799
    0.1455%
  • UAH
    0.3957
    0.4549%

Toate știrile

04 noiembrie 2026

„Mulțumim pentru cer senin și lecții de mate!”: Tinerii refugiați de etnie romă primesc suport la Spațiile Sigure UNFPA

27 Sept. 2022, 16:59
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
27 Sept. 2022, 16:59 // Actualitate //  Realitatea.md

„Aici învăț ceva nou în fiecare zi”, spune Malina, în vârstă de 12 ani, din regiunea Odesa, în timp ce ochii ei strălucesc de emoție și emană un entuziasm nou-găsit. Malina este un beneficiar permanent al Spațiului Sigur pentru Tineri, susținut de UNFPA, în Centrul de Acomodare pentru Refugiați din Chișinău, Capitala Moldovei. Spațiul Sigur, găzduit de Universitatea de Stat din Moldova și condus în comun de Centrul Media pentru Tineret, partener al UNFPA, este frecventat în mare parte de refugiați romi, precum și alte minorități, asigurându-i pe tineri cu activități educaționale și de recreație.

Malina a venit în Moldova împreună cu mama ei, trei frați și un verișor, pentru a scăpa de războiul din Ucraina. „Îmi amintesc că am mers foarte mult timp în frig, speriată de exploziile și tancurile care treceau pe lângă casa noastră”, își amintește ea. „Am fost îngroziți, dar acum, când povestesc asta, nu sunt atât de speriată, pentru că mă simt în siguranță și am început o nouă viață, alături de frații mei”.

Noi începuturi…

Într-adevăr, luna aceasta Malina a făcut ceva extraordinar – a intrat pentru prima dată într-o sală de clasă. Acum, abia așteaptă să învețe să citească și să scrie, deoarece înțelege că asta îi va schimba viitorul.

„Când voi crește, vreau să devin avocat, la fel ca unchiul Șahin”, spune Malina, referindu-se la Șahin Rădița, coordonatorul Spațiului Sigur, care este totodată avocat în domeniul drepturilor omului și activist rom. „Vreau să gândesc ca un avocat, să prezint diferite fapte și să ajut oamenii”, continuă ea. „De asemenea, sper să învăț mai multe limbi la școală. Asta mă va ajuta să-mi ating obiectivele.”

Cazul Malinei nu este unic. În afară de ea, la centrul de refugiați mai sunt alți 12 tineri romi, care tocmai au mers pentru prima dată în viață la școală. Șahin îi încurajează să continue să frecventeze orele, răsplătindu-i cu activități speciale după școală și în weekend, la Spațiul Sigur. Weekendul trecut, el a organizat o vizită la un muzeu național din Chișinău. Pentru majoritatea tinerilor, aceasta a fost o altă experiență nouă.

Respectarea culturii romilor

Chiar dacă el însuși este rom, Șahin a avut nevoie de timp pentru a obține încrederea familiilor de refugiați care au ajuns în Moldova. „A fost o provocare să intru în contact cu ei”, spune el. „Comunitățile de romi din Ucraina și Moldova sunt diferite”. Potrivit lui, romii ucraineni sunt mai conservatori, iar în comunitățile lor există mai multe tabuuri în privința temelor pe care le pot discuta tinerii, inclusiv menstruația și problemele sistemului reproducător. „În primul rând, la Spațiul Sigur respectăm tradițiile și valorile romilor”, continuă Șahin. „Obiectivul nostru constă în a le dezvolta adolescenților abilități de viață și a ne asigura că au acces la informațiile și serviciile necesare, pentru a rămâne sănătoși și în siguranță”.

Programul de la Spațiul Sigur include sesiuni informative despre sănătatea reproductivă, igiena menstruală și sănătatea mintală optimă. Mai mult, spațiul oferă informații și consiliere în privința violenței în bază de gen și a traficului de persoane, anunțând serviciile de asistență și suport, după necesitate, familiarizând totodată tinerii cu centrele de tineret și rețeaua centrelor de sănătate prietenoase tinerilor. De asemenea, adolescenții și tinerii romi sunt asigurați cu articole de igienă de primă necesitate, inclusiv absorbante, săpun, detergent-praf, o periuță de dinți și o pastă de dinți.

Tinerii romi, tratați de la egal la egal

Efectele războiului din Ucraina și-au pus amprenta asupra stării psihologice a tinerilor, iar tinerii romi nu sunt o excepție. Fiind deja marginalizați, expuși unui risc înalt de violență, trafic de persoane și discriminare, aceștia au fost lăsați să se simtă mai excluși ca niciodată.

Șahin spune că este esențial ca tinerii romi să aibă acces la sprijin psihosocial și consiliere, pentru a face față traumei războiului. Mulți dintre ei au rămas fără tați, în timp ce alții locuiesc doar cu un membru al familiei și suferă de depresie. „Uneori, să scoți un adolescent din camera în care mai locuiesc alte cinci sau opt rude și să găsești loc pentru ei la Spațiul Sigur deja reprezintă un pas spre vindecare”, explică el.

Malina și frații ei obișnuiesc să vină la Spațiul Sigur după școală, pentru a-și termina temele. Ei știu că Șahin îi va provoca și îi va motiva să depună efort maxim. La rândul său, Șahin susține că poate simți imediat când unul dintre copii are o zi proastă sau nu se simte bine, încurajându-i să discute cu el sau cu psihologul de la Spațiul Sigur. De asemenea, există sesiuni speciale de grup despre reziliență, prietenie, conexiune și team-building.

„Adolescenții adoră provocările și au o fire curioasă. Au nevoie doar de sprijin și încurajare”, spune Șahin. „Și, ca toți ceilalți, vor să se încadreze”.

Malina este de acord, însă, ca și mulți alți refugiați din Moldova, ea își dorește să plece acasă; să se întoarcă în Ucraina și să fie cu familia ei… și să-și continue educația – adaugă ea cu vehemență.

***

În Republica Moldova există peste 16 Spații Sigure statice și 4 echipe mobile pentru femei, tineri și vârstnici, înființate de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în parteneriat cu ONG-urile și organizațiile locale, ca parte a Răspunsului Umanitar în Republica Moldova.

 

Realitatea Live

04 Nov. 2026, 11:51
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
04 Nov. 2026, 11:51 // Slider //  Daniela Baranovschi

Comisia Europeană pregăteşte o foaie de parcurs mai prudentă pentru negocierile de aderare a Ucrainei la UE, stabilind obiective limitate de progres pentru anul 2027 şi evitând în acelaşi timp orice angajament privind o dată de aderare, potrivit unui document obţinut de Politico.

Bruxellesul urmăreşte de mult timp să apropie Ucraina de UE, în cadrul unui efort mai amplu de a-i asigura viitorul după războiul declanşat de Rusia, aderarea eventuală fiind considerată o modalitate de a ancora Kievul ferm în instituţiile europene şi de a îngreuna o nouă agresiune din partea Rusiei.

În document, Bruxelles îndeamnă Kievul să „accelereze urgent şi semnificativ ritmul reformelor în domeniul statului de drept”. Îndeplinirea cerinţelor-cheie în acest domeniu în prima jumătate a anului 2027 este necesară înainte ca negocierile în domeniile politice individuale să poată fi încheiate provizoriu, se menţionează în foaia de parcurs.

Documentul, care face parte din pachetul Comisiei privind extinderea ce urmează să fie prezentat miercuri, identifică şapte domenii de politică în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile anul viitor. Acesta subliniază cât de mult mai are de parcurs Ucraina până la aderarea la Uniune — precum şi dificultatea de a realiza reformele necesare în timp ce se află în război, scrie News.ro.

Decuplarea de Moldova

Documentul subliniază, de asemenea, o divergenţă tot mai mare între Ucraina şi Moldova, ale căror demersuri de aderare au avansat mult timp în paralel. Se consideră acum că Moldova se află într-o poziţie care îi permite să înregistreze progrese substanţial mai rapide, ceea ce ridică perspectiva ca demersurile de aderare ale celor două ţări să fie, de fapt, decuplate.

În timp ce Bruxelles-ul vizează realizarea de progrese în şapte domenii de politică pentru Ucraina până în 2027, Moldova ar putea finaliza negocierile în peste 20 de domenii, reiese din document.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE la 28 februarie 2022, la doar patru zile după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă. Moldova şi Ucraina au obţinut împreună statutul de ţări candidate în iunie 2022 şi au demarat oficial negocierile de aderare în aceeaşi zi din iunie 2024.

De atunci, Kievul a finalizat o analiză detaliată a gradului de compatibilitate a legislaţiei sale cu normele UE, iar negocierile s-au deschis oficial în mai multe domenii politice majore. În octombrie, atât Ucraina, cât şi Moldova au iniţiat discuţii privind piaţa internă a UE, competitivitatea şi creşterea economică.

Un drum lung de parcurs

Aderarea la UE necesită mult mai mult decât un angajament politic. Ţările candidate trebuie să-şi alinieze legislaţia şi instituţiile la standardele UE în 35 de domenii de negociere, denumite în jargonul de la Bruxelles „capitole”. Acestea variază de la agricultură şi siguranţa alimentară până la normele privind concurenţa, independenţa justiţiei şi politica externă.

Foaia de parcurs a Comisiei identifică doar şapte astfel de domenii în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile în 2027. Educaţia şi cultura sunt vizate pentru prima jumătate a anului, urmate de proprietatea intelectuală, ocuparea forţei de muncă şi politica socială, politica industrială, cercetarea, relaţiile externe, precum şi politica externă şi de securitate în a doua jumătate a anului.

Comisia recunoaşte că schimbările sunt complexe şi necesită consultări ample, timp şi resurse. Pentru a ajuta Ucraina să înregistreze progrese, Bruxelles a înfiinţat un grup de lucru dedicat, menit să ofere sprijin suplimentar autorităţilor ucrainene.

Dificultăţile sunt agravate de război, care impune cerinţe extraordinare guvernului şi parlamentului Ucrainei în eforturile acestora de a adopta şi pune în aplicare legislaţia necesară pentru aderarea la UE.

În document, Comisia se abţine să se angajeze la o dată limită pentru negocierile de aderare ale Ucrainei, adoptând o abordare la fel de prudentă faţă de alţi candidaţi cu şanse mari de aderare la UE, inclusiv Albania şi Moldova. Muntenegru reprezintă excepţia, iunie 2027 fiind prevăzută ca termen-ţintă pentru semnarea unui tratat de aderare.

Foaia de parcurs a Ucrainei se descrie ca un „document viu” care poate fi actualizat pe măsură ce discuţiile avansează, lăsând deschisă posibilitatea finalizării mai rapide a negocierilor în domenii politice suplimentare, în cazul în care reformele progresează mai repede decât se aştepta.

Umbra războiului

Incertitudinea reflectă, de asemenea, provocarea mai amplă pe care o reprezintă admiterea unei ţări care se află încă într-un război existenţial.

Normele UE nu interzic în mod explicit ca o ţară aflată în război să devină membră, dar aderarea Ucrainei ar ridica întrebări dificile privind securitatea, teritoriul şi obligaţiile pe care ţările UE le-ar asuma faţă de un stat membru în conformitate cu dispoziţiile blocului privind asistenţa reciprocă.

Nici măcar un acord de pace nu ar rezolva automat aceste chestiuni şi nici nu ar elimina necesitatea ca Ucraina să-şi finalizeze reformele. Iar finalizarea negocierilor în domenii politice specifice ar lăsa totuşi Kievul să se confrunte cu paşi suplimentari înainte de aderare, inclusiv un tratat de aderare care necesită aprobare şi ratificare.

Comisia doreşte, de asemenea, ca discuţiile privind cele două grupuri de negocieri ale Ucrainei, aflate în impas, să înceapă până la sfârşitul anului 2026. Este vorba despre grupul 4, care vizează agenda verde şi conectivitatea durabilă, şi grupul 5, care vizează resursele, agricultura şi coeziunea.

Potrivit documentului, Comisia consideră că Ucraina a îndeplinit condiţiile necesare şi îndeamnă conferinţa de aderare să depună toate eforturile pentru a deschide grupurile de negocieri rămase în aşteptare înainte de sfârşitul anului.

Deschiderea acestora ar permite Ucrainei să avanseze în negocierile din restul domeniilor de politică, deşi ritmul progreselor ulterioare va depinde în continuare de reforme şi de deciziile relevante ale statelor membre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!