Adunarea Generală din Găgăuzia, care era planificată pentru duminică, 2 octombrie, unde urma să să adopte mai multe decizii, inclusiv organizarea unui referendum de alipire a zonei la Federația Rusă a fost amânată pentru o perioadă nedeterminată, scriu unele surse media din regiune.

„Congresul deputaților găgăuzi de toate nivelurile se amână pe o perioadă nedeterminată. Așa cum a devenit cunoscut de Gagauznews din surse sigure, Congresul deputaților Găgăuziei de toate nivelurile, programat pentru 2 octombrie la Comrat a fost amânat pentru o perioadă nedeterminată”, scrie sursa citată.

Motivul anulării Congresului nu sunt cunoscute, însă cel mai probabil la mijloc este faptul că Realitatea.md a intrat în posesia unor informații și documente, ce prevăd adevăratul scop al Adunării Generale și anume: subiecte ce țin de situația actuală din țară, securitatea în regiune, statutul regiunii în actuala legislație a țării, precum și un referendum pentru aderarea regiunii la Federația Rusă.

Precizăm că, Adunarea Populară a Găgăuziei a venit recent și cu o declarație prin care neagă faptul că la Congres urmau să se discute subiecte ce țin de separarea regiunii, acuzând mass media că ar fi dezinformat opinia publică la acest subiect.

Amintim că, unul din consilierii președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji, a confirmat pentru Grupul de presă Realitatea că la 2 octombrie că în UTA Găgăuzia urmează să fie organizată o Adunare Generală a cetățenilor, prima de acest fel, de la obținerea statutului de autonomie.

Ivan Burgudji afirmă că ar urma să se discute la adunare mai multe subiecte legate de securitatea din regiune, ce va face autonomia în cazul în care situația regională se va schimba, precum și statutul actual al regiunii în limitele legii privind UTA Găgăguzia.

Despre necesitatea organizării unui Congres național a vorbit chiar Președintele Adunării Populare din UTA Găgăuzia, Dmitri Konstantinov, care a declarat că „poporul Găgăuziei nu mai trebuie să rabde și să se lase înșelat” de autoritățile centrale. Konstantinov susține că, acum 32 de ani, „Chișinăul i-a pus pe găgăuzi în lanțuri”, iar „trupele sovietice i-au ajutat să se salveze”.

Totodată, Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, susține că la Adunarea Generală a locuitorilor autonomiei se va vorbi despre situația economică și problemele din țară, dar nu va fi pus în discuție statutul regiunii.

Autoritățile de la Chișinău sunt la curent că la 2 octombrie în Găgăuzia se va organiza o Adunare Generală a locuitorilor din regiune, pentru a pune în discuție mai multe subiecte ce țin de situația actuală din țară, securitatea în regiune, statutul regiunii în actuala legislație a țării. Informația a fost confirmată pentru REALITATEA.MD de către președintele Parlamentului, Igor Grosu.

#Gagauzia #UTA Gagauzia

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.