Experiența și profesionalismul Marianei Durleșteanu ar putea să nu fie suficiente pentru a scoate țara din impas economic. Motivul este una dintre deciziile pe care le-a luat Partidul Socialiștilor din Republica Moldova la finele anului 2020. Este vorba despre intenția de anulare a așa-zisei legi a miliardului și a modificărilor legislative ce prevedeau majorarea vârstei de pensionare în Republica Moldova, scrie Bani.md

Soluția ar putea veni doar în cazul în care, Curtea Constituțională ar lua o decizie nefavorabilă susținătorilor lui Igor Dodon, după ce grupul Pro Moldova a contestat anularea legii miliardului. De asemenea, situația este agravată și de faptul că începând cu 2022 vârsta de pensionare urmează să fie redusă, după votul Parlamentului din 16 decembrie 2020, care s-a produs fără dezbateri și fără avizul Guvernului.

Context:

Pe data de 16 decembrie 2020, PSRM, Partidul ȘOR și grupul Pentru Moldova au votat o lege prin care au anulat așa-zisa „lege a miliardului”. În baza „Legii miliardului”, în bugetul Băncii Naționale erau plătite anual în jur de 700 de milioane de lei pentru acoperirea găurii create de jaful din sistemul bancar. Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de către grupul parlamentar Pro Moldova.

„Anularea angajamentului asumat de stat și a efectelor acestuia compromit grav relațiile cu FMI și perspectivele viitoare de finanțare a Republicii Moldova și vor periclita securitatea economică a statului. Decizia de anulare a legii miliardului va avea efect invers celui anunțat, deoarece afectează puternic potențialul de dezvoltare a economiei naționale, fiind susceptibilă să genereze o situație de instabilitate și incertitudine pentru agenții economici interni și investitorii străini. De asemenea, decizia majorității „Pentru Dodon” afectează piața valorilor mobiliare de stat (VMS), existând o probabilitate mare de creștere a ratelor dobânzii la VMS din cauza perceperii titlurilor de stat ca fiind instrumente financiare cu un risc ridicat. Creșterea ratelor la VMS pune presiune pe bugetul de stat din contul creșterii costurilor de deservire a instrumentelor de datorie, emise de Ministerul Finanțelor”, susțin autorii sesizării.

Curtea Constituțională a decis suspendarea legii. Rămâne să vedem dacă CC va declara neconstituțională anularea legii miliardului, așa cum au cerut autorii sesizării, sau se va reveni la situația inițială.

Efecte adverse

Un semnal de alarmă în acest sens este lansat de expertul economic Alexandru Fală.

În cadrul unui interviu pentru Bani.md, în care se vorbește despre provocările economice ale Republicii Moldova, în contextul în care suntem guvernați de un Executiv interimar.

„Aș vrea să ne referim la un aspect important ce ține de Guvern. De fapt, important este ce Guvern va veni.

Pentru anul 2021, în Legea Bugetului de Stat a fost planificat un deficit bugetar de aproximativ 14 miliarde de lei și peste 8 miliarde de lei trebuie să fie acoperite din surse externe, dintre care circa 3,3 miliarde trebuie să fie un împrumut de la Fondul Monetar Internațional, 2,8 miliarde de lei – împrumut de la Banca Mondială și 1,8 miliarde de lei – împrumut de la Banca Europeană pentru Investiții.

Deci, noi dacă nu avem Guvern, este foarte puțin probabil ca să putem beneficia de împrumutul de la FMI, ori e nevoie de negocieri, un acord de semnat și în baza lui, probabil, să vină acești bani.

Dacă sunt probleme cu accesarea împrumutului de la Fondul Monetar Internațional, cel mai probabil că vor fi probleme și cu accesarea împrumuturilor de la Banca Mondială.

Este un risc foarte mare care se referă la finanțarea deficitului bugetar din surse externe.

Bine, parțial, probabil (n. red. – deficitul) ar putea fi acoperit din surse externe, dar cred că cel mai probabil, o mare parte din acest deficit neacoperit va însemna reducerea cheltuielilor bugetare și cred că cel mai probabil acest lucru va fi resimțit în investițiile publice.”, a precizat Alexandru Fală.

Potrivit acestuia, „Avem (n. red. – propunerea) un guvern care este emanația celor 54 de semnături. Un Guvern care este expresia celor 54 de semnături nu va putea găsi limbă comună cu donatorii externi și explic două motive importante: pe data de 16 decembrie 2020 au fost votat mai multe legi care au stârnit mai multe discuții contradictorii în societate. Una dintre ele se referă la micșorarea vârstei de pensionare, care va intra în vigoare din 1 decembrie 2022. Este clar că Fondul Monetar Internațional va privi atent acest aspect, ori ei susțin o situație bugetară, destul de bună, solidă, ori micșorarea vârstei de pensionare va duce la majorarea cheltuielilor sociale și va afecta echilibrul finanțelor publice, iar Fondul Monetar va atrage atenție asupra acestui moment și „2” – și mai grav, ține de anularea așa-numitei legi a miliardului. Noi așa și nu am mai înțeles ce s-a întâmplat în realitate. Eu chiar nici de la politicieni nu prea văd să discute acest subiect, deoarece este unul, pe de o parte, sensibil și neînțeles de societate.”

Expertul economic explică faptul că niciun beneficiu nu există din anularea Legii Miliardului. Potrivit lui, aceeași instituție – Guvernul, va fi impus să asigure returnarea banilor către Banca Națională, în cazul în care aceasta declară capital negativ, fapt iminent odată cu anularea Legii Miliardului.

Aceeași explicație a oferit-o și unul dintre autorii sesizării.

Deputatul Vladimir Cebotari a declarat pentru Bani.md că motivele care au stat la baza sesizării au fot următoarele:

„Prin așa zisa lege de “anulare a legii miliardului”, ne-am pomenit în următoarele situații:

Decapitalizarea BNM, capitalul statutar s-a redus până la – 9 miliarde lei. Potrivit legislației, Guvernul ar trebui să emită noi obligațiuni de stat în valoare de aproximativ 13 miliarde lei. Totodată, dobânda pe care o va plăti va fi mai mare – de aproximativ 6,5%, care ar urma a fi plătită tot de cetățeni.

Guvernul ar fi trebuit urgent, în 60 de zile, să verse bani în capitalul social al BNM aproximativ 13 miliarde lei, bani care nu sunt bugetați pentru anul 2021 și care chiar dacă ar fi, sunt tot ai oamenilor și plătiți acum. Acest fapt ar fi generat un șoc economic.”

În aceeași ordine de idei, și președintele PRO Moldova, deputatul Andrian Candu ne-a vorbit despre daunele anulării legii miliardului.

Totodată, acesta a abordat și pericolul adus de modificările legislative ce țin de diminuarea vârstei de pensionare. Fostul Speaker și ministru al Economiei susține, „Nu există o problemă în a reduce vârsta de pensionare, atât timp cât inițiatorii unui asemenea demers pot demonstra existența surselor financiare necesare pentru susținerea sistemului de asigurări sociale.”

După cum a relatat Candu, o altă premisă ce pune piedici unui potențial acord de finanțare din partea Fondului Monetar Internațional este încă „lipsa vice-guvernatorilor”, proces care a stagnat, deocamdată.

Potențialul unui Premier

Experiența din domeniul economic și financiar al Marianei Durleșteanu, inclusiv abilitățile profesionale personale, sunt recunoscute atât în mediul politic, cât și în societate. Totodată, un candidat înaintat de PSRM ar putea să obțină reticență în negocierea unui acord cu FMI, atât timp cât aceiași susținători au votat anularea legii miliardului și micșorarea vârstei de pensionare, susțin experți economici.

Potrivit lui Alexandru Fală, un succes pentru „Guvernul celor 54 ar fi o decizie nefavorabilă a Curții Constituționale” cu referire la constituționalitatea anulării legii miliardului. Rămâne incertă situația ce ține de micșorarea vârstei de pensionare. Această modificare legislativă nu a fost contestată. Mai este necesară și votarea vice-guvernatorilor. Astfel, deciziile din 16 decembrie 2020 ar putea împiedica activitatea unui Guvern profesionist pe care l-au propus.

Într-o situația economică dificilă, decizia de a vota sau nu un Guvern nu mai este o decizie politică.

Potrivit lui Candu, indiferent dacă premierul propus ar avea sau nu afiliere politică, importantă este votarea unui profesionist, cu o echipă puternică și bune intenții. Decizia de a vota sau nu unul sau alt candidat ar veni, potrivit deputatului, în urma consultărilor publice, în care va fi prezentat programul, posibilitățile de redresare economică, inclusiv capacitatea de acoperire a deficitului bugetar cu sau fără acordul de finanțare din partea Fondului Monetar Internațional.

#Durleșteanu #Pentru Moldova #PSRM #ȘOR

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.