Criticul rus de cinema, Anton Dolin, a scris despre „Carbon”. Acesta a relatat, într-un material publicat pe Meduza, că pelicula reprezintă „abordare fără frică a problemelor dureroase și incurabile”.

Dolin scrie că filmul nu se teme să ia în râs subiecte tabu și să glumească pe seama noii identități naționale. El consideră că pelicula face legătură dintre traumele celui de-al Doilea Război Mondial, absurdul acțiunilor militare din Afganistan, conflictul de pe Nistru din 1992 și războiul din Ucraina.

„Urmărind cele mai bune filme ale valului balcanic – de la primele pelicule ale lui Emir Kusturica, până „No Man’s Land” de Danis Tanovich, care a luat Oscarul – și fiind în dialog cu cinematografia modernă ucraineană (îmi amintesc „Donbass” de Serghei Loznița și „Vulcan” de Roman Bondarchuk), tânărul regizor moldovean caută un cod național specific și propriul limbaj de film, văzând în acestea o posibilă ieșire din următoarea fundătură a istoriei. Nu este surprinzător că publicul răspunde la această căutare și dorește să participe, cumpărând bilete”, susține Dolin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Criticul face referire și la teoria Svetlanei Aleksievici, premiată cu Nobel pentru Literatură. Potrivit ei, pentru omul post-sovietic războiul este singura stare naturală. „Nu este de mirare că Dima, iubitor de pace, vrea să ajungă pe front. Nu doar din cauza apartamentului. Este un instinct care îl face să moară pentru miraj, pentru obiective străine”, afirmă Dolin.

Dolin susțin că pelicula este „exemplu rar de film care combină calitățile unui hit public, cu abordarea fără compromisuri și fără frică a autorului asupra problemelor dureroase și incurabile”.

#Anton Dolin #carbon #critic rus #film moldovenesc #recenzie

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.