Subiectul politicii fiscale pentru 2023 rămâne a fi cel mai discutat în mediul de afaceri din Republica Moldova și, mai ales, în industria tutunului, căreia i se oferă noi reguli de joc: o creștere a accizei cu 25%, în locul celor 15% stabilite de calendarul fiscal, potrivit LogosPress.

Autoritatea de reglementare a luat poziția că majorarea accizelor se bazează pe Acordul de asociere cu UE, în care Republica Moldova s-a angajat să majoreze accizele minime la 90 de euro până în anul 2025.

Experții au calculat că, în prezent, nivelul minim al accizelor este de 47 de euro la 1.000 de țigări și pentru a-l racorda la nivelul european, ar trebui să crească în medie cu 25% pe an.

Cu toate acestea, producătorii de tutun din Moldova consideră că actualul model de impozitare poate fi îmbunătățit prin modificarea structurii accizelor. Anume acest aspect va avea un impact mai mare asupra acumulărilor fiscale la bugetul de stat.

„Avem un argument foarte simplu”, spun membrii „AP-Tutun”. „Acciza la produsele din tutun este formată din două componente – o parte fixă pentru o mie de bucăți și valoarea adăugată, care prevede un anumit procent din prețul de vânzare cu amănuntul. Esența „valorii adăugate” este să impună o taxă suplimentară asupra țigărilor din segmentul mediu și premium. Adică, cu cât țigările sunt mai scumpe, cu atât consumatorul plătește mai multe taxe. Aceasta este o modalitate foarte simplă și eficientă de a crește veniturile bugetare și de a lupta împotriva fumatului. În Moldova, totul se întâmplă invers – partea fixă este în continuă creștere, ceea ce duce la o majorare semnificativă a accizelor și, prin urmare, la prețul final al țigărilor locale. Dacă în 2013, cota fixă pentru o mie de țigări era de 75 de lei plus „valoarea adăugată” de circa 24%, atunci în 2016 acciza era deja de 300 de lei pentru o mie de țigări plus 12%. Și din 2016, creșterea anuală a accizelor a vizat mărirea unei anumite componente. În timp ce partea valorii adăugate a crescut cu doar 1% de-a lungul anilor”.

Potrivit directorului general al companiei „Tutun CTC”, Vladimir Capcelea, modificarea structurii accizelor a fost cauzată de așa-zisul război al prețurilor din anul 2015.

„Acest fenomen a fost observat în mod repetat nu numai pe piața noastră, ci și pe cea ucraineană. În prima etapă, corporațiile multinaționale reduc prețurile, încercând să ia o cotă de la concurenți. Apoi propun introducerea prețurilor minime de vânzare cu amănuntul (MRC). Calculul se face pe faptul că, cu un singur preț minim, consumatorul va alege mărci internaționale mai promovate. Adică, la început, compania scade prețurile, provoacă isteria, crește artificial cererea, după care vine cu o propunere de introducere a MRC, schimbând structura accizei, presupus pentru a compensa pierderile la bugetul de stat”.

Din cauza războaielor de prețuri ale corporațiilor internaționale, în 2017, în Moldova au fost introduse prețuri minime de vânzare cu amănuntul. Au funcționat trei ani, dar asta a fost suficient pentru a destabiliza piața și a forța producătorii locali. În același timp, niciunul dintre oficiali nu a fost nedumerit de faptul că în Uniunea Europeană prețurile minime de vânzare cu amănuntul la produsele din tutun sunt interzise „deoarece împiedică dezvoltarea concurenței pe piață”. Acest lucru este dovedit de șase decizii ale Curții Europene de Justiție (împotriva Irlandei, Belgiei, Luxemburgului, Franței, Greciei, Italiei și Austriei).

Există un dezechilibru în structura pieței. Astfel, potrivit experților, cota de piață a țigărilor produse în străinătate este astăzi de aproximativ 80%, în timp ce prețul mediu de vânzare cu amănuntul al țigărilor de import nu depășește 40 de lei. La rândul lor, produsele moldovenești sunt poziționate pe segmentul de prețuri mici.

Povara fiscală este aproape aceeași pentru toți, dar profitul variază de peste două ori. (Vezi tabelul). Producătorii moldoveni subliniază: în 2022, ponderea accizelor la un pachet de țigări importate din categoriile „mediu” și „premium” este de 65%, iar la țigările producătorilor autohtoni – 81%.

Preț cu amănuntul per pachet, lei	30.0	40.0
TVA	5.0	6.7
Acciza	19.2	19.5
Preț cu amănuntul, lei (fără TVA și accize)	5.8	13.8

În acest scenariu, este evident că în Moldova „săracii plătesc pentru bogați”, și nu invers. Indiferent de diferențierea accizelor, consumatorul va plăti în cele din urmă pentru aceasta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest caz, va avea de câștigat importatorul – sarcina sa fiscală se limitează la „colectarea” impozitelor indirecte, iar corporațiile străine își lasă toate profiturile în țara lor de producție. În timp ce producătorul local (și până acum – doar el!) creează o valoare adăugată mare a mărfurilor, precum și locuri de muncă, investind în economia moldovenească.

Potrivit multor experți, dar și jucătorilor de pe piața tutunului, există o modalitate mai adecvată și mai echitabilă de a crește accizele, care este utilizată în mod activ în țările UE.

„Ne propunem să creștem veniturile bugetare prin creșterea clasică a accizelor, în special, valoarea adăugată a acestora”, notează AP-Tutun. „Pentru că partea specifică se percepe asupra numărului de țigări produse, iar partea de valoare adăugată este amortizată pe cheltuiala consumatorilor de țigări scumpe. Astfel, în buget va apărea o rezervă suplimentară de milioane de dolari, care nu a mai fost folosită din 2017.”

Experții cred că atunci rata valorii adăugate de 20% corespunde exact abordării europene, ținând cont de particularitățile pieței locale.

Trebuie remarcat faptul că operatorii de pe piață au primit nu numai condiții diferite pentru plata impozitelor, ci și condiții diferite pentru promovarea mărfurilor. Așadar, din august 2020, în comerțul moldovenesc a fost instituită o interdicție de afișare deschisă a tutunului, care a afectat peste 10 mii de magazine din toată țara. Tuturor li s-a închis accesul la vitrinele pentru țigări.

Cu toate acestea, corporațiile internaționale nu au ascuns în mod deosebit faptul că un afișaj închis îi îngrijorează puțin, deoarece ei au un instrument puternic – mărci de tutun renumite și cunoscute de către consumatorul de masă. Singurul lucru care a împiedicat „interdicția de afișare” – promovarea de produse noi, dar în acest sens, dispozitivele electronice au primit un răgaz de 1,5 ani.

În contextul crizei și al inflației anuale de 30%, când puterea de cumpărare este în scădere, situația s-a dovedit a fi previzibilă. Astfel, consumatorii din segmentul de preț mediu trec pe segmentul de preț scăzut, în timp ce categoria medie superioară și premium rămâne la același nivel.

„Nu cerem nimic de la autorități pentru propriile noastre nevoi”, au remarcat membrii AP-Tutun. „Oferim o soluție constructivă principalelor probleme ale industriei. În primul rând, este necesară modificarea structurii accizei la tutun prin creșterea componentei valorii adăugate. Este timpul să echilibrăm diferitele părți ale accizelor și să redistribuim sarcina fiscală mai echitabil. Acest lucru va opri scăderea segmentului de țigări autohtone ieftine și „scurgerea” cererii către piața neagră. În al doilea rând, pentru ca piața să fie uniform profitabilă, avem nevoie de un calendar fiscal care să țină cont atât de interesele statului, cât și ale industriei, luând în considerare inflația care mănâncă oportunitățile de consum ale populației. Numai așa putem vorbi despre un fel de viabilitate a celor care investesc în producție, locuri de muncă și infrastructură, indiferent de nivelul inflației și alți factori de criză.”

#acciză #industrie #soluții #tutun

Companiile Turbo Energy Power și MASS denunță licitația pentru construcția stației de epurare de la Soroca. Consorțiul solicită o verificare tehnică independentă, înainte ca procedura să meargă mai departe. Miza este una de ordinul milioanelor. Reprezentanții celor două companii susțin că oferta declarată câștigătoare este cu peste 700 de mii de euro mai scumpă, ceea ce înseamnă aproximativ 14 milioane de lei. Potrivit consorțiului, avantajul tehnic care ar fi decis licitația se bazează pe indicatori privind consumul de energie pe care aceștia îi consideră imposibil de atins în condiții reale de funcționare.

Într-o conferință de presă la IPN, managerul de proiect al Turbo Energy Power, Grigore Tentiuc, a declarat că demersurile nu urmăresc blocarea proiectului, ci verificarea modului în care a fost evaluată oferta câștigătoare. Potrivit lui, municipiul Soroca are nevoie de o stație modernă de epurare, însă proiectul trebuie realizat în baza unor parametri tehnici care pot fi confirmați în condiții reale de exploatare.

Acesta a explicat că ofertantul desemnat câștigător a obținut 98,99 puncte din 100 la componenta tehnică, în timp ce asocierea reprezentată de Turbo Energy Power a acumulat 33,15 puncte. Potrivit acestuia, diferența a fost determinată în mare parte de consumurile de energie declarate de ofertanți, un consum mai redus aducând un punctaj tehnic mai mare.

Reprezentantul companiei a adus drept exemplu consumul declarat pentru pomparea apelor uzate la o înălțime de aproximativ 45 de metri. Potrivit calculelor prezentate de consorțiu, oferta câștigătoare ar prevedea un consum de aproximativ 0,081-0,085 kWh pentru un metru cub de apă, în timp ce energia minimă teoretică necesară ar fi de aproximativ 0,12 kWh, chiar înainte de luarea în calcul a pierderilor și a randamentului instalațiilor. Consorțiul clasat pe locul doi a declarat, în schimb, un consum de aproximativ 0,3 kWh pentru un metru cub, transmite IPN.

Tentiuc susține că acceptarea unor asemenea parametri ar fi permis acordarea punctajului tehnic care a compensat diferența de preț dintre cele două oferte. Potrivit lui, dacă valorile invocate nu pot fi confirmate tehnic, statul riscă să achite cu peste 700 de mii de euro mai mult pentru proiect.

Reprezentantul consorțiului a precizat că au fost expediate demersuri către mai multe instituții, inclusiv către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, însă răspunsurile primite sunt considerate insuficiente. Totodată, managerul de proiect a declarat că situația a fost sesizată Centrului Național Anticorupție, iar reprezentanți ai consorțiului au fost audiați în calitate de martori. Potrivit acestuia, compania a fost informată că sesizarea sa privind presupuse fapte de corupție, abuz de serviciu și favorizare a fost transmisă organului de urmărire penală. Consorțiul solicită verificarea modului în care au fost acceptate valorile energetice și dacă acestea au fost supuse unei evaluări tehnice.

Avocata consorțiului, Cristina Smolevschi, a explicat că licitația, parte a unui proiect finanțat de Banca Mondială, nu este guvernată de mecanismul obișnuit al achizițiilor publice naționale. Potrivit acesteia, rezultatul nu poate fi contestat la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, astfel încât participanții nu dispun de traseul obișnuit de contestare și control judecătoresc aplicabil achizițiilor publice din Republica Moldova.

Smolevschi a declarat că, în aceste condiții, consorțiul a sesizat Președinția, Consiliul Național de Securitate, comisii parlamentare, Guvernul și Curtea de Conturi. Potrivit avocatei, demersurile au ajuns în cele din urmă la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care a comunicat că procedura s-a desfășurat legal și transparent. Reprezentanta consorțiului susține însă că autorităților nu li s-a cerut desemnarea unui alt câștigător, ci verificarea procedurii și a parametrilor care au stat la baza evaluării.

În consecință, consorțiul solicită suspendarea semnării contractului până la verificarea independentă a consumurilor energetice declarate de ofertantul câștigător și a modului în care acestea au fost evaluate. De asemenea, cere continuarea investigațiilor CNA, audierea persoanelor implicate în procesul de evaluare și informarea Băncii Mondiale despre situația semnalată. Reprezentanții consorțiului propun ca verificarea tehnică să fie realizată de experți independenți, inclusiv specialiști ai Universității Tehnice a Moldovei, companii specializate sau experți internaționali.