În primele 11 luni ale anului 2022, circa 308 mii de persoane au trecut ilegal frontierele externe ale UE. Potrivit Frontex, cifra reprezintă o creştere de 68% faţă de perioada similară a anului trecut şi este cea mai mare după 2016, scrie Agerpres.

Cea mai activă rută de migraţie către UE rămân Balcanii de Vest. În regiune s-au înregistrat aproximativ 140 000 de traversări ilegale – o creştere de 152% faţă de 2021.

Pe al doilea loc se situează ruta central-mediteraneană, prin care migranţii încearcă să ajungă cu barca în Italia, Spania sau Grecia.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) a ONU, aproape 2 000 de migranţi au murit în timp ce încercau să ajungă în Europa prin Marea Mediterană în acest an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul de Interne din Italia a anunțat peste 98 000 de migranţi sosiţi cu barca până mijlocul lunii decembrie, cu 35 de mii mai mult decât anul trecut. În Grecia și Cipru au sosit alte circa 17 000 de persoane.

În ciuda apelurilor din partea ONU către UE de a proteja mai bine refugiaţii, mai mulţi lideri cer intensificarea măsurilor pentru a reduce imigraţia ilegală.

Cancelarul austriac Karl Nehammer, a îndemnat UE să finanţeze construcţia de garduri de frontieră în România, Bulgaria şi Ungaria. Între timp, noul guvern de extremă dreaptă din Italia a făcut campanie pe baza promisiunii de a bloca sosirile migranţilor pe mare.

#creștere #Frontex #migranți ilegali #pericol #UE

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.