Cercetătorii anunță că au descoperit la șerpi două clitorisuri individuale – hemiclitorisuri – separate de țesut și ascunse de piele pe partea inferioară a cozii. Studiile anterioare au confundat organele femelei șarpe cu niște glande odorifere sau versiuni subdezvoltate ale penisului, scrie The Guardian cu referire la cel mai recent studiu publicat în jurnalul științific „Proceedings of the Royal Society B”.

„Organele genitale feminine sunt neglijate în mod evident în comparație cu ale omologilor lor masculi, limitându-ne înțelegerea reproducerii sexuale la vertebrate”, au explicat autorii studiului.

Se știe că șerpii și șopârlele masculi au hemipenisuri – o pereche de penisuri care sunt proeminente în afara corpului în timpul reproducerii. La multe specii, hemipenisurile sunt acoperite cu țepi sau cârlige.

Autorul principal al studiului și doctorand la Universitatea din Adelaide, Megan Folwell, a spus că „un tabu masiv în jurul organelor genitale feminine” este un potențial factor în motivul pentru care clitorisul șarpelui nu a fost descris mai devreme. „Cred că este o combinație între a nu ști ce să cauți și a nu vrea”, a precizat ea.

„A încerca să-l găsești nu este întotdeauna cel mai ușor lucru – unele sunt extrem de mici”, a spus Folwell. Ea a disecat mai întâi clitorisul într-un viper mort, în care organul formează o formă de triunghi „ca o inimă”. „Am fost norocoasă că vipera morții avea un hemiclitores destul de proeminent”.

Studiul sugerează că organele sexuale „au o semnificație funcțională în împerechere” la șerpi. Deși este nevoie de mai multe cercetări asupra comportamentului vertebratelor, echipa de cercetători a teoretizat că hemiclitorisurile „ar putea oferi un fel de semnalizare de stimulare pentru relaxarea și lubrifierea vaginală, care ar ajuta femela în copulare și ar putea preveni deteriorarea acelor cârlige mari de hemipen și coloane în timpul împerecherii”.

„Ar putea fi, de asemenea, un semnal către ovare pentru a ovula și către oviduct să se pregătească potențial pentru depozitarea spermei”, a adăugat Folwell.

Cercetătorii au continuat să disece 10 șerpi din nouă specii, inclusiv pitonul de covor, viperul puf și mocasinul mexican.

„Unele dintre clitorisuri sunt destul de musculoase și mari – de exemplu la vipere – dar sunt și cu adevărat subțiri, întinse și mici la alți șerpi”, a povestit dr. Jenna Crowe-Riddell, coautoare a studiului și cercetătoare postdoctorală în neuroecologie la Universitatea La Trobe. „Dimensiunile au variat de la mai puțin de un milimetru până la șapte milimetri”.

Studiul a mai constatat că hemiclitorisurile sunt formate din țesut erectil care probabil se umflă cu sânge, precum și din fascicule nervoase care „pot indica sensibilitatea tactilă, similară cu clitorisul mamiferelor”.

„Acum că știm că acesta este aici, știm cum arată, știm că există țesut erectil cu nervi – nu ne putem abține să nu ne gândim: de ce nu ar fi asta pentru plăcere?”, a remarcat Crowe-Riddel. „Cred că merită să fie deschise aceste întrebări”.

Studiul vine după ce un rezumat al cercetării prezentat în Statele Unite la începutul acestui an spunea că clitorisul uman are între 9.850-11.000 de fibre nervoase – cu aproximativ 20% mai mult decât numărul de 8.000, prezentat anterior, în alte cercetările efectuate pe vaci.

#clitoris #sarpe #studiu

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.