Curs valutar
  • EUR
    19.9997
    -0.134%
  • USD
    17.3383
    -0.1298%
  • RUB
    0.2089
    -1.0531%
  • RON
    3.8168
    -0.11%
  • UAH
    0.3877
    0.2063%

Toate știrile

13 august 2026

NU mai aruncați coaja de banană! Iată de ce se poate de făcut cu ea

30 Dec. 2022, 22:30
 // Categoria: Life // Autor:  Ursu Ana
30 Dec. 2022, 22:30 // Life //  Ursu Ana

NU mai aruncați coaja de banană! Iată de ce se poate folosi ca ingredient în diferite preparate. Este o treime din fruct, dar adesea o aruncăm și rău facem…

Dacă și tu arunci coaja de banană, trebuie să știi că greșești foarte mult. Nu vorbim numai de risipa alimentară, pentru că o coajă dintr-o banană reprezintă 35% din fructul copt, ci de mai multe beneficii pe care le aruncăm o dată cu acea coajă.

Ei bine, un lucru interesant despre banană este faptul că vine în propriul „ambalaj” bio-degradabil: coaja de banană. Însă deși aceasta constituie o treime din fruct, adesea o aruncăm.

„Coaja de banană reprezintă aproximativ 35% din fructul copt și este adesea aruncată mai degrabă decât consumată”, notează Healthline, scrie doctorulzilei.ro.

Cu toate acestea, „cojile de banană nu sunt doar comestibile, ci și bogate în câțiva nutrienți cheie, cum ar fi potasiu, fibre alimentare, grăsimi polinesaturate și aminoacizi esențiali”.

Totuși, în forma sa brută, coaja bananei este fibroasă, dură și pur și simplu nu atât de plăcut de mâncat.

Știați că prăjturile sunt mai hrănitoare dacă adăugați și coaja de banană?

Cine s-ar fi gândit că obținem prăjituri cu mai mulți nutrienți folosind și coaja bananei? Ei bine, iată că o lucrare, publicată la începutul anului 2022 în American Chemical Society’s Food Science & Technology, a găsit chiar și o soluție mult mai eficientă: punerea cojilor de banane în făină.

Și pentru ca experimentul să fie unul delicios, au investigat folosind fursecuri.

Într-o inversare a procedurii obișnuite, echipa din spatele acestui studiu a luat banane coapte, nedeteriorate, le-a curățat de coajă și a aruncat fructele, păstrând cojile.

Înainte de a fi utilizate, cojile au fost albite, uscate și măcinate într-o pulbere fină. Aceasta a fost amestecată în diferite proporții cu făină obișnuită de grâu, lapte praf degresat, zahăr pudră și ulei vegetal, ingrediente suficiente pentru cinci loturi de prăjituri delicioase.

Iar rezultatele nu au fost perfecte. La un raport prea mare de făină de banane, prăjiturile au fost considerate a fi vizibil mai tari și mai maronii decât de obicei, probabil ca rezultat al cantității mari de fibre din coajă.

Raportul ideal dintre făina din coajă de banană și cea de grâu

Un raport mai mic (7,5% făină de coajă de banană la 92,5% făină de grâu) a fost considerat de către un panel de degustare de prăjituri ca având cea mai bună textură și cea mai mare acceptabilitate generală în comparație cu celelalte loturi.

În plus, longevitatea bunătăților nu a fost afectată, ținând la fel de mult ca versiunile tradiționale ale rețetei, la temperatura camerei.

Per total, schimbarea nu este una mare, dar într-un moment în care atât de mulți oameni încearcă să reducă risipa și să sporească sănătatea, noua rețetă ar putea avea un impact substanțial.

Dacă prăjiturile pot fi îmbogățite astfel, fără a afecta acceptarea de către consumatori sau perioada de valabilitate, cercetătorii cred că adăugarea unui pic de făină de coajă de banană ar putea face fursecurile și mai hrănitoare, scrie IFL Science, citată de Descoperă.ro.

De altfel, bananele sunt printre cele mai populare fructe din toată lumea. Și copiii sunt înebuniți după ele, mai ales că bananele pot fi integrate ușor în diverse prăjituri, checuri, smoothies etc.

Iar cojile de banane sunt foarte hrănitoare, fiind bogate în fier, potasiu, complex de vitamine B, C, K, magneziu etc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

 

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
13 Aug. 2026, 22:38
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Aug. 2026, 22:38 // Slider //  Ana Panaguța

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking