NU mai aruncați coaja de banană! Iată de ce se poate folosi ca ingredient în diferite preparate. Este o treime din fruct, dar adesea o aruncăm și rău facem…

Dacă și tu arunci coaja de banană, trebuie să știi că greșești foarte mult. Nu vorbim numai de risipa alimentară, pentru că o coajă dintr-o banană reprezintă 35% din fructul copt, ci de mai multe beneficii pe care le aruncăm o dată cu acea coajă.

Ei bine, un lucru interesant despre banană este faptul că vine în propriul „ambalaj” bio-degradabil: coaja de banană. Însă deși aceasta constituie o treime din fruct, adesea o aruncăm.

„Coaja de banană reprezintă aproximativ 35% din fructul copt și este adesea aruncată mai degrabă decât consumată”, notează Healthline, scrie doctorulzilei.ro.

Cu toate acestea, „cojile de banană nu sunt doar comestibile, ci și bogate în câțiva nutrienți cheie, cum ar fi potasiu, fibre alimentare, grăsimi polinesaturate și aminoacizi esențiali”.

Totuși, în forma sa brută, coaja bananei este fibroasă, dură și pur și simplu nu atât de plăcut de mâncat.

Știați că prăjturile sunt mai hrănitoare dacă adăugați și coaja de banană?

Cine s-ar fi gândit că obținem prăjituri cu mai mulți nutrienți folosind și coaja bananei? Ei bine, iată că o lucrare, publicată la începutul anului 2022 în American Chemical Society’s Food Science & Technology, a găsit chiar și o soluție mult mai eficientă: punerea cojilor de banane în făină.

Și pentru ca experimentul să fie unul delicios, au investigat folosind fursecuri.

Într-o inversare a procedurii obișnuite, echipa din spatele acestui studiu a luat banane coapte, nedeteriorate, le-a curățat de coajă și a aruncat fructele, păstrând cojile.

Înainte de a fi utilizate, cojile au fost albite, uscate și măcinate într-o pulbere fină. Aceasta a fost amestecată în diferite proporții cu făină obișnuită de grâu, lapte praf degresat, zahăr pudră și ulei vegetal, ingrediente suficiente pentru cinci loturi de prăjituri delicioase.

Iar rezultatele nu au fost perfecte. La un raport prea mare de făină de banane, prăjiturile au fost considerate a fi vizibil mai tari și mai maronii decât de obicei, probabil ca rezultat al cantității mari de fibre din coajă.

Raportul ideal dintre făina din coajă de banană și cea de grâu

Un raport mai mic (7,5% făină de coajă de banană la 92,5% făină de grâu) a fost considerat de către un panel de degustare de prăjituri ca având cea mai bună textură și cea mai mare acceptabilitate generală în comparație cu celelalte loturi.

În plus, longevitatea bunătăților nu a fost afectată, ținând la fel de mult ca versiunile tradiționale ale rețetei, la temperatura camerei.

Per total, schimbarea nu este una mare, dar într-un moment în care atât de mulți oameni încearcă să reducă risipa și să sporească sănătatea, noua rețetă ar putea avea un impact substanțial.

Dacă prăjiturile pot fi îmbogățite astfel, fără a afecta acceptarea de către consumatori sau perioada de valabilitate, cercetătorii cred că adăugarea unui pic de făină de coajă de banană ar putea face fursecurile și mai hrănitoare, scrie IFL Science, citată de Descoperă.ro.

De altfel, bananele sunt printre cele mai populare fructe din toată lumea. Și copiii sunt înebuniți după ele, mai ales că bananele pot fi integrate ușor în diverse prăjituri, checuri, smoothies etc.

Iar cojile de banane sunt foarte hrănitoare, fiind bogate în fier, potasiu, complex de vitamine B, C, K, magneziu etc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Banane #beneficii #coarjă #îngrășământ

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.