Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

15 august 2026

Iată 9 trucuri pentru a te asigura că bei apă suficientă

27 Ian. 2023, 20:23
 // Categoria: Life // Autor:  Ursu Ana
27 Ian. 2023, 20:23 // Life //  Ursu Ana

Nu este nevoie să-ți pui pahare pline cu apă lângă tine pentru că nu te vor tenta deloc. Mai bine învață cum să strecori apa în ritmul tău zilnic, fără să o remarci în mod special, ci ca o simplă completare a activităților tale.

Cel mai simplu mod în care îți dai seama dacă ai băut suficientă apă este să monitorizezi culoarea urinei. Atâta timp cât este de un galben deschis totul este în regulă, dar dacă devine închisă la culoare sau tulbure înseamnă că nu consumi lichide suficiente și trebuie să iei măsuri imediat, scrie realitatea.net.

Iată cum poți proceda pentru a fi sigur că îi furnizezi organismului cantitatea optimă de apă:

  1. Fixează-ți alarme sau cronometrează-te

Dacă uiți foarte des să bei apă este foarte util să folosești telefonul mobil pentru a cronometra intervalele și pentru a fixa alarme care îți vor aminti să îți umpli din nou paharul cu apă.  În acest fel vei bea apă constant, în loc să supui rinichii unei presiuni crescute pentru că îți amintești de necesarul de apă numai seara.

  1. Marchează un termen limită pe sticla de apă

Dcaă ai nevoie de un sistem și mai riguros pentru a ține cont de consumul de apă folosește un marker permanent pentru a scrie termene limită pe sticlă. Vei ști exact câtă apă ai consumat în orice moment al zilei și nu vei uita să-ți umpli din nou sticla.

  1. Alege apa rece

Deși preferința legată de temperatura apei poate fi diferită de la persoană la persoană, studiile realizate au relevat că se bea mai multă apă atunci când este rece. „Poți congela exact cantitatea de apă pe care o vei bea de-a lungul zilei.

Scoate-o de la congelator dimineața și vei putea bea apă rece, care te revigorează până seara”, potrivit dr. Joanne Larsen, nutriționist din Denver.

  1. Folosește un pai

Există un motiv pentru care aproape toate băuturile de la restaurant sunt servite cu un pai: ai tendința să bei mai mult dacă îl folosești. Aplică aceeași strategie și când bei apă în timpul zilei și vei vedea că va fi mult mai ușor să te menții hidratat.

  1. Bea înainte de a mânca

Stabilește-ți o regulă simplă pentru a preveni atât deshidratarea, cât și acumularea caloriilor: bea 1-2 pahare de apă înainte de fiecare masă sau gustare. Vei reduce cantitatea de alimente și nu-ți va fi greu să întrunești nevoile de hidratare ale organismului.

  1. Alege preparatele picante

Ai căutat vreodată un pahar de apă imediat după ce ai mâncat ceva foarte picant? Este ideal să-ți stimulezi papilele gustative savurând acest tip de rețete, care te vor face să bei apă în plus fără să-ți impui o regulă precisă.

  1. Găsește o sticlă de apă care îți place

Nu contează forma sau culoarea, important este să îți placă pentru a transforma băutul apei într-o plăcere, chiar și numai pentru că vezi din nou sticla preferată.

  1. Bea înainte să ți se facă sete

Ține minte că setea nu este un indicator decisiv al nivelului de hidratare. În momentul în care ți se face sete este posibil să fii deja deshidratat în proporție de 30% și să te simți obosit.

Evită stările de epuizare având mereu la tine o sticlă cu apă. Ia înghițituri mici cât mai des și nu vei avea probleme cu setea apărută pe neașteptate care îți poate afecta inclusiv performanțele.

  1. Înlocuiește băuturile care deshidratează cu apă

Băuturile care conțin cafeină sau sucurile carbogazoase cu mult zahăr vor reduce rezervele de fluide ale organismului. Cafeina stimulează rinichii pentru eliminarea lichidelor, iar sucul cu zahăr va atrage apa din țesuturi. Niciuna dintre aceste opțiuni nu este recomandată în zilele călduroase sau într-un climat cu un grad ridicat de umiditate. În loc să alegi o ceașcă de cafea sau un pahar de suc când te scoli dimineața, mai bine optează pentru un pahar cu apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

 

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking