Uniunea Europeană a inclus compania iraniană de stat Iran Aircraft Manufacturing Industries Corporation (HESA), care produce drone, pe lista sa de sancțiuni. Decizia a fost publicată luni, 30 ianuarie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

„Iranul furnizează sprijin militar pentru războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. Având în vedere gravitatea situației, Consiliul consideră că pe lista persoanelor, a entităților și a organismelor cărora li se aplică măsuri restrictive care figurează în anexa la Decizia 2014/145/PESC ar trebui să fie adăugată o entitate implicată în dezvoltarea și livrarea de vehicule aeriene fără pilot către Rusia”, se menționează în decizia Consiliului Uniunii Europene.

HESA Aircraft Corporation este o companie iraniană, specializată în producția de avioane militare și civile și de vehicule aeriene fără pilot (UAV).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„UAV-urile produse de HESA în Iran sunt utilizate de Federația Rusă în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Prin urmare, HESA este răspunzătoare pentru acordarea de sprijin material pentru acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”, se mai arată în Jurnalul Oficial al UE.

Sancțiunile Uniunii Europene includ înghețarea activelor și interzicerea furnizării de fonduri sau resurse economice întreprinderilor sancționate.

La începutul lunii ianuarie, administraţia Biden a sancţionat mai multe persoane care activează în industria iraniană producătoare de drone militare, exportate în Rusia. Printre aceștia se numără șase membri ai conducerii companiei Qods Aviation Industries şi directorul Organizaţiei Industriei Aerospaţiale din Iran.

#drone #Federatia Rusa #Iran #război Ucraina #sanctiuni #UE

Republica Moldova are aproximativ 180 de acorduri de cooperare tehnico-militară cu alte state, inclusiv cu Rusia și Belarus. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în contextul controverselor apărute după semnarea unui acord similar cu Ucraina.

„Noi avem vreo 180 de acorduri de colaborare tehnico-militară. Vă dați seama, 180 de țări? (…) Noi avem astăzi un tratat de cooperare tehnico-militară cu Rusia. Ar suna un pic paradoxal, dar noi l-am semnat încă în 1996–1998, ceva de genul acesta. Cu Belarus, de asemenea”, a declarat Igor Grosu joi, 29 octombrie.

Șeful Legislativului a criticat încercările de a transforma acordul cu Ucraina într-un motiv de scandal. El a comentat și cererea primarului Capitalei, Ion Ceban, ca documentul să fie făcut public.

„Toate aceste acorduri ajung să fie publicate. Da, este procesul, transparența procesului decizional. Lumea îl vede”, a explicat Grosu.

Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina a fost semnat la 26 octombrie, la Kiev, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan. Documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în prezența celor doi premieri.

Autoritățile de la Chișinău susțin că înțelegerea va permite Republicii Moldova să preia experiența Ucrainei în utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv în monitorizarea spațiului aerian și gestionarea amenințărilor aeriene. Necesitatea cooperării este explicată prin incidentele înregistrate de la începutul războiului din țara vecină, când rachete și drone rusești au survolat ilegal sau au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministerul Apărării a precizat că acordul este unul strict tehnico-militar și nu obligă Republica Moldova să acorde asistență militară directă unui stat aflat în război.

Opoziția parlamentară a criticat însă semnarea documentului și a cerut publicarea lui integrală, precum și audierea de urgență a conducerii Guvernului în Parlament. Reprezentanții acesteia susțin că acordul ar putea implica Republica Moldova într-o țintă a atacurilor.