În contextul pandemiei COVID-19, întâlnirile oficialilor europeni se desfășurau la distanță, din cauza pericolelor de infecție pe care le reprezintă deplasările în această perioadă. Potrivit ultimelor informații, se așteaptă ca sesiunea plenară din iunie să aibă loc într-un format hibrid, scrie euronews.

Personalul și legiuitorii UE își au în principal baza parlamentară la Bruxelles, dar aproape toate sesiunile plenare trebuie să aibă loc la 450 de kilometri distanță la Strasbourg, așa cum se prevede în tratatele UE.

Practica nu este lipsită de critici care susțin că prețul anual de 114 milioane de euro reprezintă o risipă de bani.

Totuși, pandemia COVID-19 a oprit temporar practica și o încercare anterioară de a readuce parlamentarii UE în orașul francez în septembrie 2020 a fost anulată cu o săptămână înainte, deoarece cazurile COVID-19 au crescut din nou în Franța.

Conform datelor oficiale, rata de incidență de 14 zile în capitala belgiană se ridică în prezent la 263 de infecții la 100.000 de locuitori, în timp ce în Bas-Rhin, departamentul de nord-est în care se află Strasbourg, rata de incidență de 7 zile se ridică la 87 de cazuri pe 100.000 de locuitori.

Franța cere călătorilor din alte state membre UE să prezinte un test PCR negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte.

Deputații europeni sunt așteptați săptămâna aceasta să dea aprobarea finală certificatului digital COVID al UE pentru a facilita călătoriile în blocul de 27 de țări. Certificatul îi va permite titularului să demonstreze fie că sunt complet vaccinați, fie că s-au recuperat de la boală, fie că au fost testați negativ.

Potrivit informațiilor, dezbaterea și votul vor avea loc marți, iar rezultatele vor fi publicate miercuri.

Parlamentarii europeni vor vota, de asemenea, dacă vor cere Organizației Mondiale a Comerțului să renunțe la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile COVID-19 – un apel susținut de Organizația Mondială a Sănătății.

Totodată, aceștia vor dezbate care ar trebui să fie răspunsul UE la devierea forțată a unui avion de către autoritățile din Belarus pentru arestarea unui jurnalist. O rezoluție cu privire la această chestiune este așteptată joi.

Luni, deputații europeni vor dezbate noua strategie a UE pentru biodiversitate în 2030 și o vor vota a doua zi. Rezoluția solicită, printre altele, protejarea a 30% din suprafețele terestre și maritime ale UE și subliniază că sunt necesare acțiuni urgente pentru a opri declinul albinelor și altor polenizatori.

#COVID-19 #parlamentari #Strasbourg

Circa 50.000 de angajați din sectorul public din Republica Moldova primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei. Aceștia activează în domenii precum educația timpurie, administrația publică locală, sănătatea, poliția și cultura. Potrivit ministrei Finanțelor, Victoria Belous, angajații cu venituri mici vor beneficia de cele mai mari creșteri salariale în procente, începând de anul viitor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Ministra a mai precizat că, pe lângă cei circa 50.000 de angajați care primesc salariul minim de 6.300 de lei, mulți alți angajați din sectorul public au salarii lunare mai mici de 15.000 de lei.

„Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Aici vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie, de 6.300 de lei”, a declarat Victoria Belous.

Potrivit acesteia, majorările salariale vor varia în funcție de categoria profesională. Un asistent social ar putea primi cu aproximativ 2.000 de lei mai mult, în timp ce pentru un soldat este prevăzută o creștere de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Belous a menționat că și alte categorii de angajați, inclusiv bucătarii și lucrătorii din domeniul asistenței sociale, vor beneficia de majorări semnificative, care, în unele cazuri, vor depăși 20%.

„Această creștere mare în procent o vor avea persoanele cu salarii foarte mici”, a explicat ministra.

În cadrul aceleiași discuții, Victoria Belous a vorbit și despre majorările salariilor persoanelor aflate în cele mai înalte funcții în stat. Referindu-se la salariul președintei Republicii Moldova, ministra a precizat că proiectul de lege prevede creșterea acestuia de la aproximativ 22.300 de lei brut la 55.000 de lei.