În contextul pandemiei COVID-19, întâlnirile oficialilor europeni se desfășurau la distanță, din cauza pericolelor de infecție pe care le reprezintă deplasările în această perioadă. Potrivit ultimelor informații, se așteaptă ca sesiunea plenară din iunie să aibă loc într-un format hibrid, scrie euronews.

Personalul și legiuitorii UE își au în principal baza parlamentară la Bruxelles, dar aproape toate sesiunile plenare trebuie să aibă loc la 450 de kilometri distanță la Strasbourg, așa cum se prevede în tratatele UE.

Practica nu este lipsită de critici care susțin că prețul anual de 114 milioane de euro reprezintă o risipă de bani.

Totuși, pandemia COVID-19 a oprit temporar practica și o încercare anterioară de a readuce parlamentarii UE în orașul francez în septembrie 2020 a fost anulată cu o săptămână înainte, deoarece cazurile COVID-19 au crescut din nou în Franța.

Conform datelor oficiale, rata de incidență de 14 zile în capitala belgiană se ridică în prezent la 263 de infecții la 100.000 de locuitori, în timp ce în Bas-Rhin, departamentul de nord-est în care se află Strasbourg, rata de incidență de 7 zile se ridică la 87 de cazuri pe 100.000 de locuitori.

Franța cere călătorilor din alte state membre UE să prezinte un test PCR negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte.

Deputații europeni sunt așteptați săptămâna aceasta să dea aprobarea finală certificatului digital COVID al UE pentru a facilita călătoriile în blocul de 27 de țări. Certificatul îi va permite titularului să demonstreze fie că sunt complet vaccinați, fie că s-au recuperat de la boală, fie că au fost testați negativ.

Potrivit informațiilor, dezbaterea și votul vor avea loc marți, iar rezultatele vor fi publicate miercuri.

Parlamentarii europeni vor vota, de asemenea, dacă vor cere Organizației Mondiale a Comerțului să renunțe la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile COVID-19 – un apel susținut de Organizația Mondială a Sănătății.

Totodată, aceștia vor dezbate care ar trebui să fie răspunsul UE la devierea forțată a unui avion de către autoritățile din Belarus pentru arestarea unui jurnalist. O rezoluție cu privire la această chestiune este așteptată joi.

Luni, deputații europeni vor dezbate noua strategie a UE pentru biodiversitate în 2030 și o vor vota a doua zi. Rezoluția solicită, printre altele, protejarea a 30% din suprafețele terestre și maritime ale UE și subliniază că sunt necesare acțiuni urgente pentru a opri declinul albinelor și altor polenizatori.

#COVID-19 #parlamentari #Strasbourg

Intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării este amânată, însă autoritățile caută soluții pentru ca angajații din sectorul public să primească venituri suplimentare până la sfârșitul anului. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că sunt analizate cheltuielile bugetare, măsurile fiscale și posibilitățile de colectare a unor venituri suplimentare.

„Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. Facem și politica fiscală în paralel, dar nu am uitat nici de această promisiune și încercăm să ne ținem de cuvânt”, a declarat Victoria Belous pentru Ziarul de Gardă.

Potrivit ministrei, pentru a identifica banii necesari sunt analizate cheltuielile planificate pentru 2026. Printre măsurile luate în calcul se numără și impozitarea coletelor, care ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie, dar și îmbunătățirea colectării taxelor.

„Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026. Avem o măsură propusă în politica fiscală, TVA pentru colete, cu termen de intrare în vigoare de la 1 octombrie. Încercăm să fortificăm activitatea pe conformare a celor care achită impozit și taxe”, a explicat Belous.

Ministra Finanțelor a precizat că, pentru acest an, autoritățile nu pregătesc alte taxe noi în afară de cea pentru colete.

„Dacă vorbim de taxe noi, singura taxă propusă pentru anul acesta este TVA la colete. Alte taxe nu sunt”, a afirmat Victoria Belous.

Totodată, ministra a confirmat că promisiunea privind majorarea veniturilor angajaților din sectorul public rămâne valabilă.

„Ne gândim să alocăm venituri suplimentare pentru plățile salariale”, a declarat Belous.

Întrebată dacă majorările îi vizează în special pe profesori, ministra a precizat că se discută despre întreg sectorul public: „Încercăm să înțelegem promisiunea pentru tot sectorul public”.

Între timp, Federația Sindicală a Educației și Științei a anunțat că va organiza proteste dacă majorările salariale prevăzute de Legea nr. 270 nu vor fi aplicate de la 1 septembrie. Sindicaliștii cer Guvernului un calendar „concret, clar și asumat” și susțin că eventualele compensații nu pot înlocui majorările salariale.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că o soluție pentru majorarea salariilor profesorilor va fi găsită în cel mult două săptămâni, până la începutul anului școlar.

Autoritățile au analizat mai multe variante, inclusiv acordarea unor compensații financiare provizorii de 3.000–4.000 de lei, în funcție de norma didactică și alte criterii. Sindicaliștii susțin însă că aceste compensații nu pot înlocui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie.