Autorităţile bieloruse au anunţat că au pregătit o serie de măsuri pe care le pot lua ca reacţie la restricţiile impuse de Uniunea Europeană după incidentul de la Minsk, care a implicat o cursă a companiei Ryanair.

„Sperăm că «capetele înfierbântate» se vor calma şi se vor gândi, printre altele, la interesele companiilor lor în Belarus. Suntem pentru pace în regiune, pentru o politică a bunei vecinătăţi, dorim să stabilim relaţii de parteneriat egal. Am făcut tot posibilul pentru a atinge acest obiectiv. Dar când vine vorba de daunele aduse afacerilor noastre, avem dreptul să le compensăm. Este pregătit un set de măsuri care trebuie să răspundă sancţiunilor”, a declarat premierul. Belarusul se gândeşte să renunţe la tehnologiile europene şi americane în favoarea tehnologiilor ruseşti şi asiatice şi poate impune restricţii asupra produselor de consum occidentale cotidiene”, a declarat premierul belarus, Roman Golovchenko.

Premierul susţine că prejudiciul adus Minskului prin sancţiunile financiare şi comerciale din partea Occidentului nu ar depăşi 3% din PIB-ul naţional.

Pe 4 iunie, UE a interzis oficial avioanelor din Belarus să folosească spaţiul aerian şi aeroporturile UE din 5 iunie şi a recomandat ca avioanele europene să evite spaţiul aerian deasupra Belarusului.

Interdicţia nu se aplică zborurilor umanitare, precum şi aterizărilor şi zborurilor de urgenţă. Această măsură face parte din sancţiunile economice împotriva Belarusului în urma incidentului pe 23 mai.

Pe 23 mai, avionul Boeing 737-800 al companiei aeriene low-cost Ryanair, care se afla pe ruta FR4978 Atena-Vilnius, a aterizat de urgenţă la Minsk în urma unei ameninţări cu bombă, susţin bieloruşii.

Ameninţarea cu bomba s-a dovedit a fi una falsă după aterizare, miza fiind, se pare, arestarea Roman Protasevici, creatorul unui canal de Telegram considerat „extremist” de Minsk.

#Alexandr Lukașenko #Belarus #sanctiuni #UE

Republica Moldova are nevoie de o industrie de apărare, iar legislația trebuie modificată pentru a permite investițiile private în producția de drone și echipamente militare. Proiectul de lege la care lucrează Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, împreună cu Ministerul Apărării, este într-o etapă avansată, urmând să fie obținute avizele politice necesare înainte de a fi promovat în Guvern și transmis Parlamentului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit oficialului, în ultimele săptămâni a lucrat personal la modificările legislative, iar obiectivul este crearea unui cadru cât mai simplu și mai puțin birocratic pentru investitorii interesați de acest domeniu. Năsui nu a comunicat o dată exactă pentru transmiterea proiectului în Parlament, dar a precizat că, dacă ar depinde de el, documentul ar fi promovat cât mai repede.

Ministrul a confirmat și existența unui interes semnificativ din partea unor potențiali investitori pentru dezvoltarea unei industrii de apărare în Republica Moldova, fără să ofere numele companiilor sau țările din care provin.

„Moldova are nevoie de o industrie de apărare. Moldova trebuie să se poată apăra. Tot ce se întâmplă în lume în momentul acesta ne arată că trebuie să ai capacități de apărare. Asta nu înseamnă să te duci în războaie. Asta înseamnă să te poți apăra”, a declarat Claudiu Năsui.

Referindu-se la neutralitatea Republicii Moldova, ministrul a subliniat că acest statut nu ar trebui să împiedice dezvoltarea capacităților defensive. El a dat exemplul Elveției, care, deși este un stat neutru, investește în apărare și își dezvoltă capacitățile militare.

Năsui a mai spus că statul trebuie să păstreze un rol important în supravegherea acestui sector, inclusiv în ceea ce privește controlul exporturilor, licențelor și transferului de tehnologii militare.