Autorităţile bieloruse au anunţat că au pregătit o serie de măsuri pe care le pot lua ca reacţie la restricţiile impuse de Uniunea Europeană după incidentul de la Minsk, care a implicat o cursă a companiei Ryanair.

„Sperăm că «capetele înfierbântate» se vor calma şi se vor gândi, printre altele, la interesele companiilor lor în Belarus. Suntem pentru pace în regiune, pentru o politică a bunei vecinătăţi, dorim să stabilim relaţii de parteneriat egal. Am făcut tot posibilul pentru a atinge acest obiectiv. Dar când vine vorba de daunele aduse afacerilor noastre, avem dreptul să le compensăm. Este pregătit un set de măsuri care trebuie să răspundă sancţiunilor”, a declarat premierul. Belarusul se gândeşte să renunţe la tehnologiile europene şi americane în favoarea tehnologiilor ruseşti şi asiatice şi poate impune restricţii asupra produselor de consum occidentale cotidiene”, a declarat premierul belarus, Roman Golovchenko.

Premierul susţine că prejudiciul adus Minskului prin sancţiunile financiare şi comerciale din partea Occidentului nu ar depăşi 3% din PIB-ul naţional.

Pe 4 iunie, UE a interzis oficial avioanelor din Belarus să folosească spaţiul aerian şi aeroporturile UE din 5 iunie şi a recomandat ca avioanele europene să evite spaţiul aerian deasupra Belarusului.

Interdicţia nu se aplică zborurilor umanitare, precum şi aterizărilor şi zborurilor de urgenţă. Această măsură face parte din sancţiunile economice împotriva Belarusului în urma incidentului pe 23 mai.

Pe 23 mai, avionul Boeing 737-800 al companiei aeriene low-cost Ryanair, care se afla pe ruta FR4978 Atena-Vilnius, a aterizat de urgenţă la Minsk în urma unei ameninţări cu bombă, susţin bieloruşii.

Ameninţarea cu bomba s-a dovedit a fi una falsă după aterizare, miza fiind, se pare, arestarea Roman Protasevici, creatorul unui canal de Telegram considerat „extremist” de Minsk.

#Alexandr Lukașenko #Belarus #sanctiuni #UE

Șapte proiecte pentru construcția unor centrale eoliene, cu o capacitate totală sprijinită de 170 MW, au fost desemnate câștigătoare în cadrul unei licitații pentru producerea energiei regenerabile. Investitorii vor fi obligați să instaleze și baterii pentru stocarea energiei produse.

Comisia de licitații a selectat proiectele în baza celui mai mic preț oferit pentru energia electrică. Prețurile propuse de câștigători variază între 1,2398 și 1,2528 lei pentru un kWh, fără TVA.

Cele mai multe proiecte au fost câștigate de consorțiul „Lumina Noastră” – patru centrale, cu o capacitate totală de 54 MW. Energia produsă va fi vândută la prețuri cuprinse între 1,2398 și 1,2442 lei/kWh.

Consorțiul „Navitas Energy” a obținut dreptul pentru un proiect de 40,5 MW, la un preț de 1,2455 lei/kWh. Alte 35 MW au fost atribuite consorțiului „LEAFWIND ENERGY” SRL și „Oromaxmontaj” SRL, la 1,2482 lei/kWh.

Consorțiul „Summa FIBA Enerji” a fost desemnat câștigător pentru 40,5 MW din capacitatea totală de 52 MW a centralei, la un preț de 1,2528 lei/kWh.

Fiecare proiect va trebui să aibă și un sistem de stocare a energiei. Capacitatea minimă este de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană care beneficiază de sprijin. Capacitatea exactă a bateriilor pentru fiecare proiect va fi stabilită ulterior prin hotărârea Guvernului.

Investitorii vor avea la dispoziție 36 de luni pentru a pune centralele în funcțiune, termenul urmând să fie calculat din momentul publicării în Monitorul Oficial a hotărârii Guvernului privind acordarea statutului de producător eligibil mare.

Noile centrale sunt menite să crească producția de energie regenerabilă din țară și să ofere mai multă flexibilitate sistemului electroenergetic prin folosirea bateriilor de stocare.