Platforma „DA” a atacat la Curtea de Apel Chișinău o decizie a Comisiei Electorale Centrale cu privire la deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană la scrutinul din 11 iulie.

Mai exact, este vorba despre anexa hotărârii cu privire la deschiderea a trei secții de votare în comuna Corjova din raionul Dubăsari și celelalte două – în municipiul Bender, localități cu regim sporit de securitate, necontrolate efectiv de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și cu imposibilitate de intervenție în cazul apariției unor potențiale incidente.

Despre asta a anunțat Dinu Plîngău, într-o intervenție live pe Facebook.

„La ora 09:00 am fost cu colegii la Curtea de Apel Chișinău unde am depus maui multe suplimente pe de-o parte cu deschiderea mai multor secții de vot în diasporă, pe de altă parte am depus un supliment pe contestarea anexei prin care CEC a decis deschiderea a trei secții de votare în regiunea transnistreană, acolo unde nu există controlul jurisdicțional, constituțional din partea autorităților Republicii Moldova”, a declarat Plîngău.

Deputatul susține că CEC-ul trebuie să-și modifice această decizie, mai cu seamă că și Serviciul de Informații și Securitate a atenționat asupra unor riscuri la adresa securității naționale în contextul viitorului scrutin parlamentar.

„Trei secții de votare înseamnă 15 000 de buletine de vot despre care nu vom cunoaște nimic. SIS deja atenționat că acest fapt constituie un atentat la securitatea statului, dat fiind faptul că acest așa-zis KGB transnistrean poate să ștampileze după bunul plac aceste buletine de vot. Lucru inadmisibil! Sunt sigur că vom avea câștig de cauză în acest proces”, a mai adăugat deputatul.

Potrivit lui Plîngău, juriștii Platformei DA se documentează temeinic pentru a contesta orice ingerințe ale politicului în activitatea CEC și a Curții de Apel privind contestațiile depuse și va pregăti plângeri penale în acest context.

ULTIMĂ ORĂ! SIS-ul intervine în scandalul CEC: Atenționăm asupra unor riscuri la adresa securității naționale

#contestație #curtea de apel #Platforma DA

Cel puțin 18 persoane au fost ucise luni, 2 noiembrie, în orașul ucrainean Komișuvaha, situat în apropierea liniei frontului în provincia sud-estică Zaporojie, în urma unui atac aerian în care Rusia a lansat aproximativ zece bombe ghidate, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a susținut că aceste bombe au țintit o școală unde civilii primeau ajutor umanitar, relatează Agerpres.

„Atacurile au fost îndreptate împotriva unei școli folosite în scopuri umanitare, oamenii primeau ajutor umanitar acolo”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

El a precizat că este vorba despre bombe glisante, adică bombe clasice de aviație cărora li s-au adăugat aripi retractabile și un sistem de navigație prin satelit, în unele cazuri și motoare, fiind astfel transformate în bombe ghidate ce pot fi lansate din avioane de la o distanță de 70-90 de kilometri de țintă, permițând aviației de atac ruse să acționeze în afara razei de acțiune a sistemelor antiaeriene ucrainene.

Pe lângă acea școală în sine, unele dintre bombele care au urmat impactului inițial au fost lansate asupra „adăpostului unde oamenii se refugiau”, a mai susținut Zelenski.

„Nu se poate ca rușii să nu știe că, în fiecare săptămână, locuitorii care au rămas în Komișuvaha primesc ajutor umanitar chiar acolo”, a adăugat el.

Acest atac fără precedent, a continuat președintele ucrainean, „este o dovadă în plus că Rusia nu dorește dezescaladarea”.

După operațiunea umanitară de la Oleșki, unde un armistițiu umanitar de șase zile a permis evacuarea civililor din acest oraș din provincia ucraineană sudică Herson, „a fost un moment în care s-ar fi putut face noi pași pentru a demonstra că progresul către pace este posibil”, dar, „cu aceste crime, Rusia transmite un semnal complet opus”, a mai afirmat Zelenski, care le-a cerut aliaților Ucrainei „un răspuns contondent și decisiv” împotriva Rusiei.

Aceasta din urmă nu a transmis încă versiunea sa asupra bombardamentului de la Komișuvaha.

Potrivit guvernatorului regional ucrainean, bilanțul de 18 morți este provizoriu și numărul victimelor ar putea crește, întrucât 27 de persoane sunt date dispărute și alte cinci sunt rănite.