Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a avut o întrevedere miercuri, 1 martie curent, cu președintele Camerei Deputaților din România, Marcel Ciolacu, dar și cu Alina Gorghiu, președinta interimară a Senatului României.

Dorin Recean și Marcel Ciolacu au discutat despre proiectele destinate Republicii Moldova, accentuând necesitatea implicării comune în depășirea provocărilor generate de contextul regional, astfel încât cetățenii din cele două state să resimtă cât mai puțin efectele crizelor.

Părțile au făcut un schimb de opinii privind riscurile cu care se confruntă țara noastră și eforturile Guvernului de la Chișinău pentru menținerea păcii și stabilității în țară.

„Suntem recunoscători pentru suportul acordat Republicii Moldova în toate domeniile, dar în mod special pentru faptul că susțineți ferm dezideratul nostru de a ne ancora în spațiul european”, a spus prim-ministrul Dorin Recean.

La rândul său, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a reiterat că România va rămâne un susținător ferm al reformelor necesare procesului de aderare a Republicii Moldova la familia europeană.

„Vom găsi în continuare modalități de a vă sprijini, inclusiv în baza experienței noastre. Pentru Republica Moldova nu există o altă cale de dezvoltare decât integrarea în Uniunea Europeană, iar noi suntem deschiși să vă ajutăm în acest proces”.

Mai devreme, s-a întâlnit cu Alina Gorghiu, președinta interimară a Senatului României.

„Am vorbit despre relațiile excelente moldo-române la toate nivelele. Cunoaștem că doamna președintă a Senatului sprijină plenar eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova și i-am mulțumit pentru susținere. Experiența României de racordare a legislației naționale la standardele europene reprezintă un model pentru Republica Moldova și sper să putem prelua cele mai bune practici în domeniu”, a spus Dorin Recean.

Amintim că, în aceeași zi, Dorin Recean s-a întâlnit la Palatul Victoria cu omologul său român Nicolae Ciucă, și la Cotroceni, cu președintele României, Klaus Iohannis.

VIDEO no comment cu Recean și (ne)regulile de protocol. Și în această situație România îndrumă Republica Moldova

#Alina Gorghiu #Dorin Recean #Marcel Ciolacu

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.