Președintele comisiei pre-vetting recunoaște că termenul inițial stabilit pentru întregul proces de evaluare a candidaților la funcția de membru Consiliului superior al Magistraturii (CSM) și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a fost depășit. Potrivit juristului olandez, Herman von Hebel, întârzierea este justificată prin faptul că membrii comisiei au pus accent pe calitate, nu pe viteză. Președintele comisiei mai recunoaște că regulile de promovare a evaluării sunt dure, însă spune că strictețea concursului este necesară pentru curățarea sistemului judiciar și creșterea încrederii oamenilor în justiție, notează ipn.md.

Comisia pre-vetting și-a început activitatea în aprilie 2022. Aproape într-un an de zile a fost realizată doar evaluarea candidaților la funcția de membru CSM din rândul judecătorilor. Președintele comisiei recunoaște că procesul evaluării durează mai mult decât a anticipat societatea, însă spune că membrii comisiei optează pentru calitate și corectitudine, nu pentru viteză.

„Din prima zi pentru noi era important să realizăm un proces corect, să ne asigurăm că toți candidații sunt tratați în mod corespunzător, acest lucru necesită un volum enorm de informații, analiză, informații care de multe ori nu sunt disponibile în engleză, de aceea o serie de acte importante au fost traduse. Noi am început de la zero în aprilie anul trecut, totul era nou. Ceea ce avem acum, când lucrăm asupra candidaților care vor fi votați de Parlament, derulează mult mai repede. Lucrul nostru este minuțios, noi săpăm adânc, scopul nostru este să vedem care candidați într-adevăr pot promova evaluarea. Noi vrem să facem totul corect, o dată. Pentru că nu poți să repeți acest proces peste 4-5 ani. Pentru noi calitatea este mai importantă decât viteza”, a spus Herman von Hebel în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.

Din 28 de candidați judecători pentru funcția de membru al CSM au trecut evaluarea comisiei pre-vetting doar 5 candidați. Președintele comisiei recunoaște că procesul de selecție este unul foarte riguros, fiind admiși doar candidații cu reputație profesională ireproșabilă și integritate financiară.

„Noi analizăm aspectele etice și financiare. Nu poți fi corect din punct de vedere etic doar un pic. Trebuie să fii corect sută la sută. Da, concursul este riguros, dar acesta este mandatul nostru. Eu vin din Olanda și înțeleg de ce este nevoie ca judecătorul să fie în deplină integritate profesională și financiară. Noi aplicăm acele standarde internaționale pe care considerăm că judecătorii și procurorii din Republica Moldova trebuie să le respecte. Aceasta este unica modalitate prin care poate crește încrederea oamenilor în sistemul judiciar. Eu sunt dintr-o țară în care 87% din oameni cred în sectorul justiției. Da, recunosc, noi suntem duri, dar credem că trebuie să fim foarte stricți și trebuie să avem persoane integre sută la sută”, a spus președintele comisiei pre-vetting.

Comisia pre-vetting este formată din șase membri numiți de Parlament, dintre care trei au fost recomandați de partenerii internaționali de dezvoltare ce oferă asistență Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Membrii comisiei pre-vetting sunt: Herman von Hebel (Țările de Jos), Victoria Henley (SUA), Nadejda Hriptievschi (Republica Moldova), Vitalie Miron (Republica Moldova), Tatiana Răducanu (Moldova) și Nona Tsotoria (Georgia).

#comisie #CSM #Herman von Hebel #pre-vetting

Uniunea Europeană a renunțat la ideea ca statul canadian să devină „membru asociat” al UE, potrivit unui proiect de declarație comună în care acest termen a fost eliminat, la insistențele unor lideri europeni, transmite joi dpa, potrivit Agerpres.

În luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acest stat nord-american ar trebui să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care, în prezent, nu există.

Însă, într-un proiect de declarație comună între Canada și UE, termenii de „membru asociat” și „calitate de membru asociat” au fost eliminați.

Cancelarul german Friedrich Merz și alți câțiva lideri din state ale UE au insistat pentru eliminarea acestor termeni din proiect, au declarat diplomați pentru agenția dpa. Ei și-au motivat opoziția prin lipsa de claritate a statutului special propus, precum și prin faptul că executivul UE nu a consultat în prealabil, în mod corespunzător, statele membre.

În forma actuală, declarația pledează pentru o „asociere tot mai strânsă” între Canada și UE. De asemenea, au fost atenuate angajamentele prevăzute inițial
cu privire la integrarea piețelor financiare și la un tratament preferențial reciproc în ceea ce privește măsuri de securitate economică.

Declarația ar urma să fie făcută publică vineri, la finalul summitului de două zile UE-Canada de la Montreal.

După sosirea sa la Montreal, miercuri, Ursula von der Leyen a continuat să folosească termenul de ‘membru asociat’, într-o postare pe rețelele de socializare.

„Un ocean desparte Europa de Canada. Cu toate acestea, nu ne-am simțit niciodată mai aproape”, a scris ea.

„Avem o nouă ambiție: să aducem Canada mai aproape de noi decât oricând înainte, ca Membru Asociat al UE. Și dorim să ducem parteneriatul nostru unic chiar mai departe”, a adăugat ea.

Printr-o „Alianță pentru Viitor, vom rămâne uniți și vom răspunde unei lumi de rivalități tot mai intense”, a mai scris von der Leyen.

Sintagma „Alianță pentru viitor” a fost folosită de premierul canadian Mark Carney și ocupă acum un loc central în proiectul de declarație comună.

Acesta prevede că ambele părți vor lucra pentru a reduce barierele comerciale, a facilita investițiile și a asigura disponibilitatea continuă a materiilor prime esențiale, medicamentelor și tehnologiilor. De asemenea, documentul include angajamente de a promova cooperarea în domeniul securității și siguranței inteligenței artificiale, și precizează că este planificată o analiză privind fezabilitatea unor exporturi suplimentare de gaze naturale lichefiate din Canada către Europa.

Într-o declarație pentru presă, Carney a spus marți că denumirea dată acestei relații este mai puțin importantă decât conținutul ei.

„Ceea ce contează este schimbarea pe care o va aduce în viețile canadienilor”, a spus el.

Carney urmărește aprofundarea legăturilor cu UE, al doilea cel mai mare partener comercial al Canadei, de când relațiile comerciale cu SUA, principalul partener economic al Canadei, au devenit foarte de tensionate în timpul mandatului președintelui american Donald Trump.

Trump a amenințat cu impunerea unor noi tarife Uniunii Europene dacă aceasta va permite Canadei să devină membru asociat, președintele american spunând că un astfel de demers ar putea fi considerat un „act ostil”.