În ultimele săptămâni, Republica Moldova, Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc de presupuse comploturi de destabilizare a țării noastre și au avertizat despre posibilitatea izbucnirii unui nou conflict deschis în zonă. Un reportaj realizat de BBC arată că amenințările lansate în această perioadă sunt resimțite și mai intens de locuitorii din satul Molovata Nouă – mica enclavă moldovenească, prinsă la mijloc între teritoriul transnistrean și râul Nistru, care o desparte de restul țării.

La o mică distanță de granița de sud a Ucrainei, sute de soldați ruși păzesc un depozit mare de muniție din perioada sovietică, în Transnistria. În ultimele săptămâni, depozitul, soldații și regiunea transnistreană au ajuns în atenția întregii lumi.

Premierul Dorin Recean a spus că trupele ruse ar trebui să fie expulzate din regiune, în timp ce șefa statului, Maia Sandu, a declarat că Moscova planifică o lovitură de stat în țara noastră și intenționează să răstoarne guvernul proeuropean.

Între timp, Rusia a declarat că ucrainenii pregătesc un atac asupra regiunii transnistrene și a avertizat că orice atac asupra trupelor ruse din Transnistria ar fi perceput ca un atac asupra Rusiei.

Și dacă locuitorii din Chișinău se simt vulnerabili, localnicii din Molovata Nouă se simt complet expuși. Mulți dintre bărbații mai în vârstă din sat au luptat împotriva separatiștilor pro-ruși pentru acest teritoriu acum 30 de ani și se întreabă dacă nu cumva vor fi nevoiți să își apere din nou pământurile.

„Dacă încep luptele în Moldova, suntem pregătiți să apărăm acest teritoriu din nou”

Vinerea trecută, veteranii conflictului din 1992 s-au adunat la Molovata Nouă, pentru a participa la pelerinajul anual care traversează linia de control dintre ei și Transnistria, în memoria camarazilor care și-au pierdut viața în lupte.

La eveniment au participat în jur de douăzeci de bărbați, îmbrăcați în uniforme militare, cu medalii lucioase agățate la piept și cu o întunecime nedeslușită în ochi. Printre ei s-a numărat și Vlad Untilă, în vârstă de 62 de ani.

„Avem noroc că Ucraina ne apără în acest moment. Dar dacă încep [luptele] în Moldova, suntem pregătiți să apărăm acest teritoriu din nou”, a spus Vlad.

Convoiul lor de mașini și-a croit drumul pe o alee neasfaltată, care leagă Molovata Nouă de teritoriul separatist – pătrunzând pe teritoriul inamicului, la fel cum au făcut-o acum 31 de ani.

„Priviți cum se uită la noi”, a menționat veteranul, în timp ce mașina lui se apropia de punctul de control al rușilor.

Un grup dezordonat de soldați înarmați a privit cu atenție convoiul care trecea prin dreptul lor, transportând zeci de bărbați îmbrăcați în uniforme militare moldovenești, în cele din urmă, ignorând acest „ritual” anual.

„Este pământul meu și totuși nu pot să umblu liber aici”

„Uitați-vă în jurul vostru. Aici am luptat – câmpul de luptă se întindea peste tot”, a spus Vlad.

La peste 30 de ani distanță, drumul noroios traversează un peisaj liniștit și tăcut, cu câmpuri pustii, întrerupte doar de copacii fără frunze.

„Este greu, pentru că simt că sunt în propria mea țară. Este pământul meu și totuși nu pot să umblu liber aici”, s-a alăturat Constantin, prietenul lui Vlad.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La o scurtă distanță de punctul de control, ascunsă printre mărăcini, se află prima oprire a pelerinajului – o cruce simplă de metal, de culoare albastră.

Crucea marchează locul în care, acum 31 de ani, a fost omorât un primar local. Veteranii se adună în jurul ei cu o coroană de flori și o sticlă de vin, pentru a-și cinsti tovarășii căzuți la datorie.

Urmează un traseu presărat cu monumente albastre similare. În dreptul fiecăruia, bărbații repetă ritualul și își onorează camarazii, rudele și prietenii.

„Eram amândoi lunetiști. Trăgeau asupra noastră de pe dealul acela, dintr-un tanc. Una dintre schije l-a lovit în gât. A căzut la pământ și a murit în brațele mele”, și-a amintit Vlad în locul în care prietenul său, Vasea, a fost omorât.

„S-au dus lupte grele aici… Și încă mai sunt răni adânci în sufletele oamenilor”

Când treceau pe lângă o școală moldovenească, veteranii au fost întâmpinați de mai mulți elevi, conduși de directoarea instituției, Tatiana Roșca.

„S-au dus lupte grele aici în 1992. Și încă mai sunt răni adânci în sufletele oamenilor. Ne este foarte frică: știm ce înseamnă războiul și nu dorim asta nimănui”, a spus Tatiana.

Una dintre elevele Tatianei a spus că, dacă va izbucni un nou conflict – este gata să ia arma în mâini, la fel cum au făcut-o tatăl și bunicul ei acum 30 de ani.

Totuși, loialitatea localnicilor din Moldovata Nouă, precum și a celor din restul țării noastre, este pusă la grea încercare de problemele istorice, geografice și economice. Lucrurile s-au complicat și mai mult când Moscova a decis anul trecut să întrerupă aprovizionarea cu gaze naturale către Moldova.

„Voi fi sincer. Este foarte dificil să convingi oamenii că în Moldova viața este mai bună, atunci când ei plătesc aici doar o fracțiune din prețul pentru gaze. Nu putem vorbi despre libertate, despre o viață mai bună și în același timp să le zicem să treacă râul Nistru și să plătească de 30 de ori mai mult pentru facturi – o să ne zică: sunteți nebuni? Însă există un preț ascuns [în spatele gazului ieftin] – le cumpără sprijinul”, a explicat Oleg Gazea, primarul din Molovata Nouă.

„Noi, bătrânii, vom continua să fim inima oricărei rezistențe”

Ajungând înapoi în Molovata Noua, veteranii își încheie pelerinajul în piața din sat, așezând garoafe roșii la un memorial dedicat conflictului înghețat.

În anii care au trecut de la războiul de pe Nistru, copiii veteranilor și cei ai prietenilor lor au crescut înconjurați de soldați ruși, limba rusă și sprijinul economic rusesc.

„Noi, bătrânii, vom continua să fim inima oricărei rezistențe. Chiar și cu implicarea bărbaților tineri”, a spus Vlad Untilă.

Amintirile trecutului rămân la fel de vii în Molovata Nouă, intensitatea acestora fiind susținută de îngrijorările crescânde ale localnicilor, care se tem că următorul conflict ar putea izbucni oricând.

#Molovata #războiul de pe Nistru #Transnistria #veterani

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.