Ora de LIVE cu Traian prin suburbiile Capitalei a ajuns la Băcioi. Ca întotdeauna, colegul nostru a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu primarul comunei, Ilie Leahu.

Localitatea Băcioi se află în administrația sectorului Botanica al municipiului Chișinău și este situată la 10 km distanță de Capială. Comuna este formată din satele Băcioi (sat-reședință), Brăila, Frumușica și Străisteni. Potrivit datelor recensământului din 2014, Băcioi are o populație de 10 175 de locuitori.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 17,9 milioane de lei pentru dezvoltarea comunei Băcioi.

„Această funcție a devenit pentru mine o parte din viața mea. Sunt determinat și implicat zi de zi ca să punem umărul să schimbăm lucrurile în bine în comuna Băcioi. La începutul mandatului de primar, evident, au fost multe probleme. Am încercat să ne concentrăm pe acele probleme unde trebuie să intervinăm, ca să îmbunătățim situația”, a declarat Ilie Leahu.

Unul dintre proiectele care au fost concepute pentru a îmbunătăți viața locuitorilor din comuna Băcioi este darea în exploatare a uneia dintre cele cinci grădinițe din localitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Grădinița nr.140, cu 7 grupe – circa 160 de locuri, a fost dată în exploatare în anul 2021, după mai mulți ani de reparație capitală și după zeci de ani cât a fost închisă – de la începutul anilor 90. Am intervenit și în cazul grădinițelor nr.101 și nr.171, unde am reparat capital acoperișurile, am termoizolat clădirile și le-am dotat cu bunurile necesare pentru buna funcționare a instituțiilor. Am reparat și modernizat blocurile alimentare, unde se păstrează și se prelucrează mâncarea pentru copilași”, a adăugat primarul comunei.

Totodată, primăria comunei și-a propus să proiecteze și să construiască o grădiniță nouă, în satul Brăila. De menționat că nu doar instituțiile preșcolare au fost reparate și modernizate, dar și școlile, gimnaziile, liceele din comună, precum și centrul de cultură.

„Un aspect important în funcția de primar este să ai curajul de a-ți asuma anumite lucruri dificile, chiar dacă nu se bucură de popularitate la începutul implementării unui proiect. Dacă nu riscăm să investim și să efectuăm anumite proiecte majore în localitate, la sfârșitul mandatului toți vor spune că nu ai făcut nimic”, conchide primarul comunei.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#Bacioi #Buget Civil Chișinău #primar #suburbie #Traian Stoianov

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare