În pofida protestelor violente care au pus stăpânire pe Franța, Senatul a adoptat în noaptea de miercuri spre joi articolul care prevede creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Aceasta reprezintă o prevedere-cheie din contestatat reformă, promovată de liderul de la Paris, Emmanuel Macron, informează Agerpres.

Votul crucial pentru executivul de la Paris intervine în plin proces de mobilizare împotriva proiectului care afectează unul dintre pilonii sistemului social din Franţa. După succesul protestelor de marţi, sâmbătă este prevăzută o a şaptea zi de acţiune la nivel naţional. Între timp, multe dintre sectoarele economiei rămân perturbate de greve şi încetări spontane ale lucrului.

Sprijinindu-se de mobilizade către preşedintele Macron, care derea a milioane de francezi, sindicatele i-au cerut lui Macron să le primească „de urgenţă”. Deocamdată, președintele Franței nu a dat curs solicitării.

Unda verde dată de Senat, cu 201 voturi pentru şi 115 împotrivă, vizează cea mai contestată dispoziţie a acestei reforme, care, potrivit tuturor sondajelor de opinie, se bucură

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adoptarea prevederii privind creşterea vârstei de pensionare constituie o victorie pentru executiv, care încearcă să accelereze procedura parlamentară, evitând în acelaşi timp să recurgă la articolul 49-3 din Constituţie – care permite adoptarea unui text fără vot.

În Adunarea Naţională (camera legislativă inferioară), unde puterea dispune doar de o majoritate relativă, respectivul articol nici măcar nu a putut fi examinat din cauza opoziţiei, dar şi a calendarului foarte strâns al discuţiilor impus de guvern.

Executivul speră că Senatul va vota ansamblul textului până duminică – data limită fixată chiar de el însuși.

În acest scenariu, o comisie mixtă de senatori şi deputaţi se va reuni pentru a încerca să ajungă la un numitor în privința unui text, după care reforma ar putea fi adoptată definitv pe 16 martie.

#Franta #lege #proteste #Senatul Franței #varsta de pensionare

Creștinii ortodocși de stil vechi intră, începând cu 14 august, în Postul Adormirii Maicii Domnului, una dintre cele mai importante perioade de post din calendarul bisericesc.

Postul va dura două săptămâni și se va încheia la 28 august, odată cu sărbătoarea Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Postul Adormirii Maicii Domnului este al treilea post de lungă durată din cursul anului bisericesc, iar începutul și sfârșitul acestuia au date fixe.

Potrivit tradiției creștine, această perioadă este dedicată cinstirii Maicii Domnului, care, înainte de trecerea sa la cele veșnice, a postit și s-a rugat cu multă stăruință.

Din punctul de vedere al rânduielilor bisericești, Postul Adormirii Maicii Domnului este considerat unul dintre cele mai aspre, fiind asemănător Postului Mare. Consumul de untdelemn este permis doar în zilele de sâmbătă și duminică, iar dezlegarea la pește este prevăzută în ziua sărbătorii Schimbării la Față a Domnului, celebrată la 19 august.

În acest an, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, marcată la 28 august, cade într-o zi de vineri, motiv pentru care credincioșii vor avea dezlegare la pește.

Tot pe 14 august, în prima zi a postului, Biserica Ortodoxă prăznuiește Scoaterea Cinstitelor Lemne ale Sfintei și de viață făcătoarei Cruci a Domnului, sărbătoare cunoscută în tradiția populară sub denumirea de „Macaveiul” sau „Sărbătoarea mierii”.

Cu această ocazie, după Sfânta Liturghie, în biserici va fi oficiată slujba de sfințire a mierii din noua recoltă, un obicei păstrat de generații în mai multe comunități din Republica Moldova.