Platforma DA și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) vor contesta la Curtea Supremă de Justiție decizia Curții de Apel, prin care a declarat ca inadmisibilă sesizarea privind hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a deschide secții de votare în regiunea Transnistreană.

În acest context, Platforma DA va cere sancțiuni disciplinare pentru judecătorii care au examinat această cauză.

La rândul ei, Alianța pentru Unirea Românilor afirmă că, în urma informațiilor puse la dispoziție, inclusiv în spațiul public, de către reprezentanții SIS și MAI, „nu se îndeplinesc condițiile legale pentru un vot liber, democratic și corect” în regiunea transnistreană, care se află temporar în afara controlului autorităților de la Chișinău.

„Experiența anterioară arată că prin intermediul acestor secții se fraudează major alegerile, motiv pentru care Alianța pentru Unirea Românilor solicită ca votul cetățenilor din regiunea transnistreană să se realizeze în secții de votare deschise special în restul Republicii Moldova și unde autoritățile pot exercita controlul necesar”, se arată într-un comunicat de presă al AUR.

Amintim că, săptămâna trecută, CEC a decis să deschidă trei secții de vot, una – în comuna Corjova din raionul Dubăsari, două – în municipiul Bender, localități cu regim sporit de securitate, necontrolate efectiv de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.

Serviciul de Informații și Securitate a venit cu o notă critică la adresa acestei decizii a CEC, precizând că, există riscul apariției unor indici de periclitare a bunei desfășurări a alegerilor parlamentare anticipate.

Precizăm că, pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului Comisia Electorală Centrală a decis organizarea a 44 secții de votare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent.

#alegeri #CEC #CSJ #secții de votare #Transnistria

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.