Comisia Europeană a anunțat miercuri, 15 martie, că 26 de proiecte din 12 state membre (Estonia, Franța, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Polonia, România, Spania, Suedia și Țările de Jos) au fost selectate pentru finanțare în vederea instalării de infrastructuri pentru combustibili alternativi de-a lungul rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Acestea vor primi subvenții integrale din partea UE în valoare de aproape 189 milioane de euro în cadrul Mecanismului pentru infrastructurile de combustibili alternativi (AFIF).

„Cererile de finanțare AFIF continuă să se înmulțească, ilustrând angajamentul industriei transporturilor pentru tranziția către soluții durabile. Investiția noastră de 189 milioane de euro se va traduce în aproximativ 2 000 de puncte de încărcare, plus aproximativ 63 de stații de realimentare cu hidrogen. Patru proiecte vor sprijini electrificarea serviciilor de asistență la sol în aeroporturi, de exemplu prin electrificarea echipamentelor de asistență la sol și instalarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehiculele de serviciu”, a declarat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

„UE continuă să sprijine proiectele care au ca scop stimularea trecerii la forme de transport mai puțin poluante. Astfel de proiecte contribuie la realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii, precum și la stimularea creșterii economice și la stimularea creării de locuri de muncă”, a declarat, la rândul său, directorul interimar al Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA), Paloma Aba Garrote.

România va primi peste 16 milioane de euro de la UE pentru două proiecte dezvoltate de OMV Petrom și KMG Rompetrol privind instalarea a 432 de stații de încărcare pentru mașinile electrice de-a lungul rețelei TEN-T de pe teritoriul țării, al Ungariei și Slovaciei.

Proiectul OMV Petrom va fi subvenționat cu 15.180.000 euro și urmărește introducerea a 408 puncte de reîncărcare de 150 kW în 98 de locații existente de-a lungul rețelei rutiere TEN-T din România, Ungaria și Slovacia, dedicate vehiculelor utilitare ușoare. Fiecare stație de reîncărcare va fi echipată cu o conexiune la rețea de minimum 600 kVA.

Proiectul KMG Rompetrol va fi subvenționat cu 1.080.000 euro și vizează instalarea a 24 de puncte de reîncărcare cu o putere minimă de 150 kW și 12 conexiuni la rețea cu o putere minimă de 600kVA, distribuite în 12 locații situate de-a lungul rețelei rutiere TEN-T din România (autostrada A1 în apropierea graniței cu Ungaria).

Sprijinul de aproape 189 milioane de euro este cuplat cu un împrumut sau o linie de investiții din partea unei instituții financiare. Proiectele variază de la instalarea de stații de reîncărcare electrică de-a lungul rețelei rutiere europene TEN-T până la instalarea de stații de realimentare cu hidrogen pentru autoturisme, camioane și autobuze și electrificarea serviciilor de asistență la sol în aeroporturi. Cererea de propuneri rămâne deschisă, cu alte date limită la intervale regulate. Următoarea dată-limită este 13 aprilie 2023.

#masini electrice #statii #UE

Primarii din nordul țării au participat vineri, la Guvern, la prima rundă de consultări privind investițiile de care vor putea beneficia localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Discuțiile au vizat modul în care vor fi acordate stimulentele financiare, pregătirea proiectelor și domeniile în care vor putea fi făcute investiții.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, le-au prezentat primarilor mecanismul prin care va fi acordat stimulentul destinat dezvoltării infrastructurii.

Acesta prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate. Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar primele alocări sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Primarii au discutat și despre proiectele care ar putea fi finanțate. Printre acestea se numără lucrări la drumurile locale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, dar și investiții în școli, instituții medicale, cultură, servicii sociale, gestionarea deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Reprezentanții Guvernului le-au transmis primarilor că proiectele trebuie să pornească de la problemele reale ale oamenilor și să aducă beneficii cât mai multor locuitori. Autoritățile locale sunt îndemnate să discute cu cetățenii și să stabilească împreună prioritățile.

Alexei Buzua subliniat că pentru realizarea unor proiecte importante este nevoie de echipe bine pregătite în primării, proiecte bine elaborate și capacitate de cofinanțare și implementare.

„Unica noastră șansă să dezvoltăm localitățile noastre, să eliminăm inegalitățile, este să avem proiecte mari, iar proiectele mari vin acolo unde există capacități”, a declarat Buzu.

La rândul său, ministrul Vladimir Bolea a spus că investițiile vor fi orientate în special spre dezvoltarea drumurilor și extinderea sistemelor de apă și canalizare.

„Nu există sate importante și sate lipsite de importanță, toate sunt satele Republicii Moldova, în toate locuiesc cetățenii noștri”, a declarat ministrul.

Consultările vor continua și cu primarii din celelalte regiuni ale țării. Guvernul susține că întâlnirile vor permite autorităților locale să clarifice condițiile de finanțare și să pregătească din timp proiectele.

Pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară, Guvernul a anunțat un pachet de stimulente estimat la 6,5 miliarde de lei, care include sprijin pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea capacității administrative.