Duminica Floriilor sau Floriile este o sărbătoare care nu are dată fixă, dar se sărbătorește în ultima duminică dinaintea Paștelui. Respectiv, azi, 9 aprilie, pentru că Paștele creștinilor ortodocși a căzut în acest an pe data de 16 aprilie.

Pentru creștini, bucuria sărbătoririi Duminicii Floriilor este determinată și de faptul că vestește apropierea sfârșitului Postului Mare, și mai ales, Învierea Domnului Isus Hristos. Sărbătoarea își are originea în antichitate și anume în organizarea vestitelor serbări de primăvară Floralia în cinstea zeiței Flora. În Dacia sărbătoarea devenită foarte populară era numită Florilia. Deși inițial sărbătoarea era dedicată venirii primăverii și renașterii naturii, creștinii au asimilat-o atribuindu-i conotații religioase, spun teologii.

Conform tradiției creștine sărbătoarea Intrării Domnului Isus Hristos în Ierusalim care a fost întâmpinat de popor cu ovații, flori și ramuri înflorite de palmier, curmal și măslin s-a suprapus peste cea veche, numită în terminologia populară Florii. Astfel această simbioză armonioasă a generat tradiții și obiceiuri spectaculoase.

În tradiția autohtonă de Florii creștinii aduc și primesc de la biserică ramuri de salcie sfințite, totdeauna înflorite în această perioadă, numite în popor și „mâțișori”. Dimineața se merge la slujbă, pe parcursul căreia creștinii se roagă ținând în mîini flori, crenguțe de salcie și lumânări aprinse.

Se crede că ramurile sfințite de Florii, care ulterior erau păstrate la icoane sunt bune de leac pentru multe boli și vor apăra casa și gospodăria de incendii, grindină și trăsnete. Ramurile de la Florii sunt considerate simboluri ale fertilității și vegetației de primăvară. Prin urmare, putem aminti obiceiurile păstrate până în prezent de a pune crenguțe sfințite în grădini sau a le îngropa sub brazdă în speranța unei roade bogate.

În Moldova se cunosc mai multe datini și credințe specifice Duminicii Floriilor:

–  Se consideră că așa cum este timpul în ziua de Florii, așa va fi și la Paște;
–  În această zi creștinii se îngrijesc de suflet spovedindu-se și împărtășindu-se, în același timp, au grijă și de sufletul celor decedați, făcând pomeni la biserică și îngrijind de morminte;
–  Despre cei care se Împărtășesc în Duminica Floriilor se spune că orice dorință pe care și-o pun în momentul când se apropie de preot, se va îndeplini;
–  Bărbații se încingeau cu ramuri de salcie peste mijloc, crezând că aceasta îi va apăra de boli și îi va face mai puternici;
–  Fetele în noaptea de Florii pun busuioc sfințit sub pernă, pentru a deveni mai frumoase și mai sănătoase;
–  Se crede că cine înghite unul sau trei mugurași de salcie în ziua de Florii va fi sănătos tot anul, îndeosebi va fi ferit de durerile de gât;
–  În această zi este bine să se sădească pomi pentru că aceștia să se prindă ușor și să rodească;
–  Dacă atingi cu salcie sfințită un obiect sau un animal pregătit de vânzare, se îmbulzesc cumpărătorii la fel ca oamenii în ziua de Florii după rămurele sfințite;
–  De Florii se mănîncă bucate din pește;
–  În această zi își sărbătoresc zilele onomastice toți cei care au prenume de flori: Florica, Florina, Florin, Violeta, Viorica, Viorel, Lăcrimioară etc., fiind o tradiție mai recentă.

Un aspect important al sărbătoririi Floriilor este că în această zi Biserica dă dezlegare la pește și la vin, „ca să pară postul mai mic”, spun creștinii. Îndeosebi la masa din ziua respectivă se mănâncă pește prăjit în ulei ori pește sărat. Explicațiile teologilor în acest sens sunt următoarele: „Duminica Floriilor este o sărbătoare de bucurie, deși cade în plin post. De aceea, biserica a dat binecuvîntare celor, care au postit neîntrerupt ca de Florii să bea vin și să mănânce pește”.