Forțele ruse i-au capturat pe soldatul ucrainean Iuri Kuzminski și pe camarazii săi de pe Insula Șerpilor pe 24 februarie 2022. În cele 9 luni în care s-a aflat în captivitate, Kuzminski spune că a fost torturat și bătut în mod regulat. El susține că forțele speciale ruse îl vânau pe soldatul ucrainean care a rostit fraza sfidătoare ce devenise virală și un slogan popular în țară, transmite Radio Europa Liberă.

Sursa citată a vorbit cu tânărul de 21 de ani Kuzminski despre perioada în care a fost ținut captiv de ruși.

Yuri Kuzminski era staționat pe Insula Șerpilor pe 24 februarie 2022, când forțele Rusiei au atacat. Roman Hribov, unul dintre grănicerii ucraineni aflați pe insulă, a rostit celebrul îndemn „Navă rusească, du-te dracu!” (limbaj adaptat).

Inițial, cei 13 grăniceri de pe insulă au fost declarați morți pentru că au refuzat să se predea, inclusiv președintele Volodimir Zelenski vorbind despre moartea lor. „(Forțele ruse) au spus ceva asemănător cu: «Fie ieși pe ponton, ori forțele aeriene vor relua loviturile asupra voastră. Nu aveam unde să ne ascundem și rămâneam fără muniție”, a spus Kuzminski.

Ulterior s-a aflat că, de fapt, grănicerii au supraviețuit și au fost luați prizonieri și duși în Rusia. Kuzminski spune că a fost bătut și torturat în mod regulat.

„Ofițeri Spețnaz (Forțele speciale ruse) se opreau des în dreptul (celulei noastre). Ne loveau sau electrocutau la organele genitale fără motiv. M-au lovit cu un baston la spate. Am avut probleme la spate ulterior. Au urmat încă 20 de lovituri cu bastonul. După aceea, au pus bastonul deoparte și m-au electrocutat la picioare și la mâini, pe spinare și gât”.

Kuzminski s-a confruntat cu interogări repetate. El spune că forțele ruse voiau să-l găsească pe soldatul care a spus celebra frază.

„La centrul de detenție de dinainte de proces, am trecut prin mai bine de 8 interogări în 6 săptămâni. La fiecare interogare mă întrebau: «Cine a spus (navei să se ducă dracu)? Îl căutau de multă vreme. Însă nu l-au găsit. Le-am spus că era vorba de grăniceri. Ofițerul FSB a spus: «Chiar așa?». Am spus «Da». El a spus «Dar grănicerii spun că au fost cei din marină». Le-am spus: «Nu știu. Nu am văzut și nu am auzit nimic». Pe unii i-au înregistrat pentru a le analiza vocile”, a afirmat soldatul.

Kuzminski a aflat despre viralizarea înregistrării doar după ce a fost eliberat.

„Am fost șocați. Când am văzut ce reușise fraza, am fost fericiți și șocați că chiar și în situația în care ne aflam, am reușit să contribuim într-un fel”.

Kuzminski a fost eliberat în urma unui schimb de prizonieri care a avut loc în noiembrie 2022.

„Au fost lacrimi de bucurie, când totul în sfârșit se încheiase. Acesta este momentul pe care l-am visat în fiecare noapte”, a declarat tânărul.

El suferă de traume fizice și mentale de pe urma perioadei în care a fost ținut închis de ruși. Momentan trece printr-un program de reabilitare. În ciuda acestor provocări, Kuzminski spune că vrea să se întoarcă la serviciul militar. Răspunsul lui Hribov la solicitările marinei ruse de a se preda s-a viralizat și a devenit un simbol pentru ucraineni, fiind inclusiv reprezentat printr-un timbru poștal de colecție, care a fost făcut de statul ucrainean.

#Insula Șerpilor #navă rusească

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.