Curtea Constituțională (CC) denotă atacuri și critici după ce a pronunțat ieri, 11 aprilie, Hotărârea care permite purtarea panglicii Sfântului Gheorghe în Moldova, însă fără a promova agresiunea militară, crimele împotriva umanității, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acțiuni. CC s-a convocat în ședință, în urma sesizărilor depuse în 2022, de deputații BCS, Adrian Lebedinschi și Grigore Novac.

La o zi de la pronunțarea Hotărârii, Înalta Curte a emis un comunicat de presă în care ”regretă atacurile la adresa sa la care este supusă din cauza pronunțării Hotărârii nr. 9 din 11 aprilie 2023 și speculațiile care sunt aduse în legătură cu această hotărâre”.

„Curtea nu a „repus în drepturi”, nu a „legalizat” purtarea panglicii negru-oranj și a altor simboluri reglementate de legile contestate, astfel cum se propagă în spațiul public. Curtea a decis că sancționarea utilizării acestor simboluri este constituțională. Totuși, pentru a sancționa o persoană trebuie să se constate că simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a constatat că articolul din Codul contravențional care sancționează utilizarea simbolurilor în discuție nu stabilește dacă utilizarea acestora trebuie să urmărească vreun scop pentru a fi sancționate. Nu poate fi dedusă nici obligația instanțelor de judecată de a analiza contextul în care au fost comise faptele sancționate de acest articol”, se arată în comunicatul CC.

De asemenea, în același comunicat de presă, CC susține că:

„La modul concret, Curtea a decis că agenții statului trebuie să verifice contextul în care a fost utilizat un simbol și să constate scopul urmărit de persoana vizată, pentru că nu în toate cazurile sancționarea pentru utilizarea unui simbol urmărește realizarea vreunui scop legitim. Odată constatată urmărirea unui scop legitim pentru aplicarea sancțiunii, instanțele de judecată trebuie să aplice o pedeapsă proporțională cu gravitatea faptei… Curtea subliniază că legislatorul nu este împiedicat să aplice liniile directorii ale acestei hotărâri și să adopte alte reglementări clare, coerente și care oferă posibilitatea analizării circumstanțelor particulare ale fiecărui caz atunci când sunt interzise simbolurile asociate cu invazia din Ucraina sau când o persoană este sancționată pentru utilizarea lor”, se arată în comunicat.

Amintim că ieri, 11 aprilie, Curtea Constituțională (CC) a decis că panglica Sfântului Gheorghe poate fi purtată deschis, atâta timp cât nu promovează agresiunea militară, crimele împotriva umanității, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acțiuni. CC s-a convocat în ședință, în urma sesizărilor depuse în 2022, de deputații BCS, Adrian Lebedinschi și Grigore Novac, dar în urma unei sesizări depuse de un moldovean sancționat că purta această panglică negru-oranj.

În luna aprilie 2022, Parlamentul a aprobat o modificare a legislației care interzice utilizarea literei Z/V, folosite în calitate de simbol al armatei ruse și a panglicii Sfântului Gheorghe. Mai exact, panglicile, semnele, literele sau combinațiile acestora, ce sunt folosite în calitate de elemente distinctive ale agresiunii militare ruse din Ucraina, sunt interzise pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După adoptarea acestei legi, fostul președinte al țării, pro-rusul, Igor Dodon, a declarat că va sfida legea, iar la 9 mai va purta în piept „panglica Sfântului Gheorghe”.

Conform legii, pentru confecționarea, vânzarea și deținerea simbolurilor respective, persoanele fizice riscă o amendă de la 4 500 până la 9 000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 până la 60 de ore, iar persoanele juridice și cu funcții publice, care vor încălca prevederile respective, riscă o amendă de la 9 000 până la 18 000 de lei.

#atacuri #CC #decizie #panglica Sf.Gheorghe

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.