Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Scandalul de la Curtea de Conturi: Marian Lupu – în judecată

12 Apr. 2023, 12:36
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
12 Apr. 2023, 12:36 // Actualitate //  Realitatea.md

Președintele Curții de Conturi, Marian Lupu, o va da în judecată pe Tatiana Vozian, pentru calomnie. Miercuri, instituția a ajuns în mijlocul unui scandal, după ce angajata lui Lupu s-a plâns pe Facebook că ar fi fost pedepsită, după ce ar fi refuzat „avansurile sexuale” ale șefului său.

„În lumina declarațiilor calomnioase ale angajatei Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), președintele instituției va acționa persoana în judecată pentru calomnie și defăimare a conducătorului CCRM și, implicit, a instituției per ansamblu. Decizia este condiționată de declarațiile menționate, care denigrează imaginea persoanei cu demnitate publică și aduc prejudiciu imaginii instituției și a întregului colectiv”, se arată în comunicatul publicat de Curtea de Conturi.

Instituția a menționat că angajatei cu funcție de conducere i s-a aplicat sancțiunea disciplinară pentru nerespectarea normelor de conduită, în urma deciziei Comisiei de disciplină a Curții de Conturi. Potrivit CCRM, „declarațiile calomnioase” au fost enunțate îndată după informarea angajatei despre decizia Comisiei de disciplină privind aplicarea sancțiunii disciplinare.

Într-un mesaj publicat în dimineața zilei de miercuri, Tatiana Vozian l-a acuzat pe Marian Lupu de „dosar intern”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ce se întîmplă cu femeile lidere la Curtea de Conturi care nu se supun condițiilor și nu acceptă avansurile sexuale ale lui Lupu? Eu, unica femeie angajată la Curtea de Conturi care am candidat la funcția de membru al Curții, de când Lupu e presedinte, refuzând avansurile lui, m-am pomenit în situația în care mi-a fost fabricat dosar intern privind nerespectarea normelor de conduită a Curții de Conturi. Sub emanciparea mea ca femeie lider cu o reputație ireproșabilă din partea lui Marian Lupu este determinată de refuzul meu de a-i accepta condițiile pentru a fi recunoscută ca membră a echipei lui”, a scris angajata.

De asemenea, aceasta mai scris următoarele:

„De altfel, Lupu nu e deranjat de natura unor relații amoroase dintre unii colegi la Curtea de Conturi, ba mai mult le aranjează deplasări de serviciu peste hotarele țării și îi motivează financiar prin cumul de funcții. Descurajarea unor astfel comportamente s-a finisat cu aplicarea mie a „mustrării aspre” și pătarea reputației mele profesionale, pentru a nu putea avansa în carieră, inclusiv în funcția de președinte al Curții de Conturi. Acestea sunt metodele transpuse la Curtea de Conturi dintr-un regim oligarhic și dictatorial din care provine Marian Lupu, pentru a-și asigura funcția de președinte al Curții de Conturi a Republicii Moldova”, a conchis Vozian.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.