Comisia Pre-Vetting a făcut totalurile și anunță că din numărul total de 40 de candidați, doar 5 judecători și 3 non-judecători au trecut testul integrității în cadrul concursului pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Acest lucru reprezintă o rată de promovare de 18% pentru judecători și 25% pentru non-judecători.

„Procesul de evaluare a vizat 28 de candidați judecători, înscriși la concursul organizat de CSM, și 12 candidați non-judecători, admiși la concursul organizat de Parlament. Cu toate acestea, doar 31 de candidați au parcurs întregul proces de evaluare, întrucât 9 candidați fie s-au retras din concurs, fie nu au depus în termenii stabiliți actele obligatorii prevăzute de lege, fapt ce a dus la nepromovarea evaluării de către aceștia. La audierile publice desfășurate de Comisia Pre-Vetting au participat 30 de candidați, deoarece 2 candidați au solicitat evaluarea fără a participa la proba interviului public”, anunță Comisia.

Dintre cele 32 de decizii de nepromovare a evaluării, 18 candidați judecători și 4 candidați non-judecători au contestat deciziile la Curtea Supremă de Justiție.

„Deocamdată, două dintre contestații au fost soluționate, cu menținerea deciziilor Comisiei Pre-Vetting. Mai mult de 70% dintre candidați au fost de acord cu publicarea deciziilor Comisiei de evaluare extraordinară. Majoritatea deciziilor au fost adoptate în unanimitate de cei șase membri ai Comisiei, cu excepția a 4 decizii privind candidați din rândul judecătorilor, în care a existat o opinie separată”, se arată în comunicatul Comisiei Pre-Vetting.

Evaluarea candidaților la funcția de membru al organelor de autoadministrare a judecătorilor (CSM) și procurorilor (SCP) presupune verificarea integrității financiare și etice a acestora, realizată în baza Legii nr. 26/2022. Sarcina Comisiei Pre-Vetting este să verifice dacă candidații și-au declarat în mod corespunzător averea și dacă aceasta corespunde veniturilor lor, dacă au avut un comportament etic pe parcursul exercitării funcției sau dacă au adoptat acte arbitrare, inclusiv dacă au admis conflicte de interese. Comisia desfășoară acum evaluarea candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Amintim că Parlamentul a numit în data de 30 martie, trei membri non-judecători în componența noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM). Este vorba de Tatiana Ceaglic, Alexandru Postica și Ion Guzun, care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, președinta Comisiei juridică, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, a declarat la un post de televiziune că, potrivit legii, cvorumul necesar pentru a se întruni și a fi deliberativ este de 2/3 din membrii efectiv în exercițiul funcției.

La o emisiune TV, președintele interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova, Ion Chirtoacă, a venit cu o avertizare după ce Parlamentul a numit trei membri la CSM, iar deputații PAS au precizat că astfel instituția devine funcțională. „Toate deciziile luate ridică dubii mari de legalitate și legitimitate”, a declarat Chirtoacă.

Potrivit legislației, Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși.

#Comisia Pre-Vetting #CSM #date statistice

Un fost consilier al expertului în boli infecţioase Anthony Fauci a pledat vinovat pentru complot în scopul eludării legislaţiei privind accesul la documente publice şi al ascunderii unor acte guvernamentale referitoare la finanţarea cercetării prin granturi şi la pandemia de COVID-19, transmite Reuters.

David Morens, care a lucrat sub conducerea lui Fauci ca oficial de rang înalt în cadrul Institutului Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase (NIAID) în timpul pandemiei, a recunoscut acuzaţia de complot în cadrul unei audieri la tribunalul federal din Greenbelt, Maryland.

În vârstă de 78 de ani, acesta fusese pus sub acuzare în aprilie pentru fapte legate de ceea ce procurorii au descris drept o stratagemă de a zădărnici solicitările de acces la documente publice primite de agenţie începând cu aprilie 2020, vizând granturi de cercetare pentru COVID-19.

El riscă o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare la pronunţarea sentinţei, programată pentru 12 noiembrie, scrie News.ro.

„Prin pledoaria de vinovăţie de astăzi, dr. Morens şi-a asumat responsabilitatea pentru faptele sale şi va continua să facă acest lucru”, a declarat avocatul său, Timothy Belevetz, într-un comunicat.

Recunoaşterea vinovăţiei a avut loc după ce Fauci – care a condus NIAID timp de 38 de ani şi a devenit figura centrală a răspunsului SUA la pandemie – a compărut luna trecută în faţa unei comisii a Senatului. El şi-a invocat în repetate rânduri dreptul de a nu se autoincrimina, acuzându-l totodată pe senatorul republican Rand Paul, un adversar de lungă durată din Kentucky, că duce o campanie „iraţională” pentru a-l vedea închis.

Originile COVID-19 rămân neelucidate. În 2023, FBI a afirmat că o scurgere dintr-un laborator din Wuhan a provocat probabil pandemia, o ipoteză pe care China a calificat-o drept lipsită de „orice credibilitate”.

CIA a declarat în ianuarie 2025 că o scurgere de laborator este probabilă, dar cu un „grad scăzut de certitudine”, în timp ce alte patru agenţii de informaţii americane şi Consiliul Naţional de Informaţii consideră că virusul a apărut cel mai probabil prin transmitere naturală de la un animal.

Procurorii au precizat că pledoaria lui Morens a vizat decizia Institutelor Naţionale de Sănătate (NIH) de a anula un grant de cercetare privind coronavirusurile la lilieci, pe fondul acuzaţiilor că virusul COVID-19 ar fi provenit din laboratorul din Wuhan. Laboratorul din China primise o subfinanţare din partea companiei care obţinuse grantul iniţial.

Procurorii au declarat că Morens s-a angajat să ajute la restabilirea finanţării pentru proiectul privind coronavirusurile la lilieci şi la contracararea ipotezei conform căreia COVID-19 ar fi scăpat dintr-un laborator.

Anticipând că schimburile lor de mesaje ar putea fi solicitate în baza legii privind libertatea de informare (Freedom of Information Act), Morens şi alte persoane au convenit să comunice prin intermediul contului său personal de e-mail, în detrimentul celui oficial, au precizat procurorii.