Comisia Pre-Vetting a făcut totalurile și anunță că din numărul total de 40 de candidați, doar 5 judecători și 3 non-judecători au trecut testul integrității în cadrul concursului pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Acest lucru reprezintă o rată de promovare de 18% pentru judecători și 25% pentru non-judecători.

„Procesul de evaluare a vizat 28 de candidați judecători, înscriși la concursul organizat de CSM, și 12 candidați non-judecători, admiși la concursul organizat de Parlament. Cu toate acestea, doar 31 de candidați au parcurs întregul proces de evaluare, întrucât 9 candidați fie s-au retras din concurs, fie nu au depus în termenii stabiliți actele obligatorii prevăzute de lege, fapt ce a dus la nepromovarea evaluării de către aceștia. La audierile publice desfășurate de Comisia Pre-Vetting au participat 30 de candidați, deoarece 2 candidați au solicitat evaluarea fără a participa la proba interviului public”, anunță Comisia.

Dintre cele 32 de decizii de nepromovare a evaluării, 18 candidați judecători și 4 candidați non-judecători au contestat deciziile la Curtea Supremă de Justiție.

„Deocamdată, două dintre contestații au fost soluționate, cu menținerea deciziilor Comisiei Pre-Vetting. Mai mult de 70% dintre candidați au fost de acord cu publicarea deciziilor Comisiei de evaluare extraordinară. Majoritatea deciziilor au fost adoptate în unanimitate de cei șase membri ai Comisiei, cu excepția a 4 decizii privind candidați din rândul judecătorilor, în care a existat o opinie separată”, se arată în comunicatul Comisiei Pre-Vetting.

Evaluarea candidaților la funcția de membru al organelor de autoadministrare a judecătorilor (CSM) și procurorilor (SCP) presupune verificarea integrității financiare și etice a acestora, realizată în baza Legii nr. 26/2022. Sarcina Comisiei Pre-Vetting este să verifice dacă candidații și-au declarat în mod corespunzător averea și dacă aceasta corespunde veniturilor lor, dacă au avut un comportament etic pe parcursul exercitării funcției sau dacă au adoptat acte arbitrare, inclusiv dacă au admis conflicte de interese. Comisia desfășoară acum evaluarea candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Amintim că Parlamentul a numit în data de 30 martie, trei membri non-judecători în componența noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM). Este vorba de Tatiana Ceaglic, Alexandru Postica și Ion Guzun, care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, președinta Comisiei juridică, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, a declarat la un post de televiziune că, potrivit legii, cvorumul necesar pentru a se întruni și a fi deliberativ este de 2/3 din membrii efectiv în exercițiul funcției.

La o emisiune TV, președintele interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova, Ion Chirtoacă, a venit cu o avertizare după ce Parlamentul a numit trei membri la CSM, iar deputații PAS au precizat că astfel instituția devine funcțională. „Toate deciziile luate ridică dubii mari de legalitate și legitimitate”, a declarat Chirtoacă.

Potrivit legislației, Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși.

#Comisia Pre-Vetting #CSM #date statistice

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.