Parlamentul a aprobat în prima lectură modificări privind condițiile de autorizare a emisiilor de poluanți de la surse fixe. Inițiativa legislativă aparține Inei Coșeru, care consideră că astfel se vor exclude discrepanțele existente în legislație.

„Elaborarea proiectului de lege a fost condiționată de numeroasele demersuri din partea agenților economici cu privire la modalitatea de emitere a autorizației privind emisia poluanților în atmosferă de la surse fixe, iar proiectul vine să simplifice această procedură”, susține autoarea.

Așadar, operatorii care desfășoară activități industriale sau economice poluante ar putea fi scutiți de obligativitatea deținerii Raportului privind normativele de emisie limitat admisibilă (ELA). Se mai propune completarea legii cu trei anexe, care vor include activitățile poluante supuse autorizării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sunt menționate activitățile industriale și economice cu risc semnificativ și a cele cu risc redus asupra calității aerului atmosferic. Cea de-a treia anexă conține formularul Autorizației pentru emisia poluanților în atmosferă de la surse fixe de poluare, care se propune a fi completat cu informații referitoare la cerințele de monitorizare a emisiilor, cerințele de raportare, măsurile de prevenire a poluării, cerințele de prevenire a accidentelor industriale și limitarea consecințelor.

Noile modificări se referă și la termenele de depunere a solicitării de eliberare sau prelungire a autorizației și taxa acesteia. Suma se va stabili în funcție de nivelul de risc asupra mediului și variază între 2000 și 4000 de lei., pentru instalațiile sau activitățile ce pot avea un risc semnificativ asupra calității aerului, valoarea acesteia va constitui 4000 de lei, iar pentru instalațiile sau activitățile care pot avea un risc redus – 2000 de lei.

#autorizare #emisii #Ina Coseru #poluanți #proiect de lege

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.