Elevul sârb care miercuri, 3 mai curent, a deschis focul asupra colegilor săi nu poate fi tras la răspundere penală din cauza vârstei sale fragede, a informat agenţia de presă Tanjug, citând un comunicat al parchetului.

Potrivit prevederilor legale sârbe, băiatul „este considerat iresponsabil din punct de vedere penal, pentru că nu a împlinit vârsta de 14 ani”, se arată în comunicatul Parchetului.

Astfel, suspectul are 13 ani, nu 14 ani, a confirmat pentru CNN un ofițer de presă al biroului de poliție din Belgrad.

Tatăl băiatului a fost reținut sub suspiciunea că ar pune în pericol siguranța publică.

Conform șefului Poliției, băiatul avea totul planificat de o lună și tot el este și cel care a sunat la Poliție să spună că a ucis mai mulți oameni.

Tatăl lui Kosta K. a vizitat regulat poligonul de tragere și chiar și-a luat fiul cu el.

Atacul a avut loc la ora 8.40. La ora 8.42, o persoană (atacatorul) a sunat la Poliție și a spus că a împușcat mai mulți oameni. Poliția a fost sunată și anunțată despre atac și de către un reprezentant al școlii, și de către atacator. Imediat a fost trimis un echipaj de Poliție la școală, unde au fost găsiți morți 8 copii – 7 fete și un băiat – și un paznic. Șase copii – patru băieți și două fete – și o profesoară au fost răniți. Ministerul Sănătății a transmis că medicii luptă pentru a salva viața răniților aflați în spitale.

Adolescentul care a comis atacul avea o listă cu numele elevilor pe care intenționa să-i omoare

Băiatul care a comis agresiunile, născut în 2009, a fost arestat de către poliție. La fața locului a fost găsită și arma cu care acesta a deschis focul. Atacul era planificat de o lună, iar astăzi a fost pus în practică. Motivul este în continuare necunoscut.

Băiatul a luat un pistol de la tatăl lui, a intrat în școală miercuri dimineață, l-a împușcat pe paznic, apoi a început să tragă în copii. Avea asupra lui și patru cocktail-uri Molotov.

Atacatorul de 14 ani, Kostas Kecmanović, elev în clasa a VII-a, avea o listă cu numele elevilor pe care intenționa să-i omoare. Lista pe care erau trecute numele colegilor săi a fost găsită în locuința sa. Tot în locuința băiatului a fost găst și un plan detaliat al școlii, în care erau marcate intrările și ieșirile.

Clasa lui era aproape de intrarea în școală, iar primul curs era de istorie. Avea o schiță în detaliu despre cum să intre în școală și despre ordinea în care să își ucidă colegii.

Conform ministrului Sănătăţii, Danica Grujiči, una din cele două fete rănite este în stare gravă, fiind împușcată în cap, iar în stare critică este și profesoara, care a fost împușcată în zona pelviană. Danica Grujiči a vorbit în conferința de presă cu vocea tremurând şi cu ochii în lacrimi. Ea a spus că este nevoie de mult sprijin psihologic pentru supravieţuitori, martori, părinţi.

Institutul de Transfuzie Sanguină a făcut apel la oamenii care au grupa de sânge zero negativ să doneze sânge necesar copiilor răniţi în masacru.

La rândul său, ministrul Educației, Marko Ružić, a spus că societatea trebuie să acorde o importanță mai mare sănătății mintale, iar în școli vor fi angajați psihologi și consilieri.

Atacul a avut loc la școala generală Vladislav Ribnikar din cartierul central Vracr, unde se află mai multe ambasade şi muzee. După această tragedie au fost suspendate cursurile în toate școlile din Belgrad, conform presei locale. Guvernul a decis trei zile de doliu național în Serbia, începând de vineri.

#atac #Belgrad #scoala #tata

Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, susține că statele occidentale ar înarma Republica Moldova și ar pregăti-o pentru un eventual conflict cu Rusia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru agenția rusă de presă TASS, citată de The Moscow Times.

Potrivit diplomatului rus, politica autorităților de la Chișinău privind consolidarea capacităților de apărare ar fi determinată de interesele statelor occidentale, despre care afirmă că ”urmăresc o înfrângere strategică a Rusiei”. Ozerov a mai susținut că teritoriul Republicii Moldova este deja utilizat de Occident în interesele forțelor armate ucrainene. Ambasadorul rus a invocat, fără a prezenta în interviu dovezi pentru aceste afirmații, producerea unor componente pentru drone, echipamente antidronă și sisteme de război electronic, precum și instruirea operatorilor de drone.

Diplomatul a acuzat, de asemenea, statele occidentale că ar înarma armata moldovenească, ar consolida infrastructura militară și ar trimite instructori NATO în Republica Moldova. Ozerov a comparat situația cu cea a Ucrainei și a afirmat că Occidentul ar aplica la Chișinău aceeași strategie pe care, în opinia sa, ar fi aplicat-o anterior Kievului.

Ambasadorul rus a lansat acuzații și la adresa organizațiilor neguvernamentale occidentale, pe care le-a învinuit de promovarea unor sentimente „rusofobe” și de „rescrierea istoriei”. El a declarat că Moscova urmărește inclusiv situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova.

La mijlocul lunii august, The New York Times a publicat o investigație potrivit căreia Rusia ar considera Republica Moldova o posibilă țintă după Ucraina. Potrivit publicației americane, surse din serviciile de securitate europene, americane și moldovenești susțin că Moscova urmărește scenarii care ar putea extinde influența Rusiei în regiune.