Lupta pentru controlul Portului Internațional Liber Giurgiulești se dă nu doar în instanțe și în culise, ci și prin declarații. Unele, făcute de oficiali de la Chișinău, sunt destul de riscante și pot aduce prejudicii enorme țării, scrie Moldstreet.md.

Ultima și una dintre cele mai controversate declarații oficaile a fost făcută de premierul interimar, Aureliu Ciocoi, în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.

Premierul nu vede riscuri, dar face presupuneri

„Nu văd riscuri în această tranzacție. Noi trebuie să fim recunoscători BERD pentru preluarea activelor Portului Internațional Giurgiulești, pentru că de altfel riscam să intrăm într-un litigiu internațional, în care Republica Moldova trebuia să achite dacă nu zeci probabil sute de milioane de euro. Sper că am evitat acest litigiu”, a declarat Ciocoi.

Totodată, premierul interimar s-a avântat în presupuneri susţinând că faptul că BERD a intervenit și a achiziţionat de la Thomas Moser, la începutul lunii mai 2021, o firmă din Cipru, care deţine Danube Logistics, ar înseamna „că acest pachet de acţiuni a fost scos de sub sechestru”. „Altfel era imposibil!”, a presupus Aureliu Ciocoi.

Pentru un diplomat precum este Ciocoi, declaraţiile făcute par a fi unele hazardate, dacă nu chiar rău intenționate.

Or, prin aceste declarații premierul interimar practic legitimează o tranzacție care nu a avut loc în Moldova, ci în Cipru, țară care nu prea cooperează cu autoritățile de la Chișinău, atunci când este vorba de anchete pe cazuri de evaziune fiscală, spălări de bani etc.

Cine va plăti pentru declaraţiile eronate ale Guvernului

În plus art.12 din Acordul de Investiții „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti””, încheiat la 24 decembrie 2004 între Guvernul Republicii Moldova și investitorii Azpetrol SRL (în prezent – Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (în prezent – Danube Logistics SRL) și Azpetrol Refinery SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL) prevede că „Guvernul va oferi o despăgubire în expresie bănească… pentru orice Daună sau Prejudiciu cauzat de sau care rezultă din:

(a) neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor în baza prezentului Acord de către Guvern ca urmare a unor acţiuni sau inacţiuni;
(b) declaraţiile eronate ale Guvernului;
(c) actele de expropiere ale Organelor de Stat”.

În cazul declaraţiilor lui Ciocoi, se poate constata foarte uşor că ele sunt eronate. Or, capitalul social al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Giurgiuleşti, se află de mult timp sub sechestru și, juridic vorbind, acest sechestru este încă valabil.

A oferit sau nu Guvernul aprobare prealabilă pentru tranzacţia din Cipru

În plus pct.13.2 din articolul 13 al Acordului stipulează că „Pentru orice transfer, cesiune sau altă acţiune în acest sens de oricare din Investitori în favoarea altei Persoane va fi necesară aprobarea prealabilă în scris a Guvernului, care nu poate fi refuzată pe motive neîntemeiate”.

Guvernul actual atât în persoana premierului interimar Aureliu Ciocoi, cât şi a Ministerului Economiei, instituţie responsabilă de această afacere, nu au confirmat că au oferit vreo aprobare prealabilă pentru preluarea de către BERD a firmei Thomo Invest LTD din Cipru, devenind unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Giurgiuleşti.

Chiar premierul interimar a spus că nu a dat avizul pentru o astfel de tranzacție, dar a susținut că Guvernul ar trebui să o ofere.

În plus, trebuie de precizat că BERD nu este parte a Acordului de Investiţii semnat în 2004 și care stipulează clar că Investitor înseamnă oricare dintre companiile: Azpetrol SRL (în prezent – Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (în prezent – Danube Logistics SRL) și Azpetrol Refinery SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL).

Guvernul, obligat să întreprindă eforturi maximale întru prevenirea acţiunilor ilegale

Pe de altă parte conform pct.5.7.1 din Acordul de Investiţii, Guvernul este obligat: „să întreprindă Eforturile Maximale întru prevenirea acţiunilor ilegale, de pe Teritoriul Republicii Moldova, care prejudiciază Investiţiile şi/sau Activităţile”.

Aici amintim că urmare a litigiului, ce există între Danube și Bemol și sechestrului aplicat pe activele Danube din Moldova, este în joc și reputația statului, iar Guvernul conform Acordului de Investiții trebuie să asigure executarea deciziilor instanțelor.

O eventuală neexecutare a deciziei instanțelor locale (de la instanţa de fond la Curtea Supremă de Justiţie), care au dispus să fie recuperat prejudiciul ce urmează să îl încaseze proprietarul Bemol Retail (parte a Acordului de Investiţii), ar putea degenera într-un proces contra Republicii Moldova, cu achitarea a sute de milioane de lei, în locul lui Thomas Moser, fostul manager și beneficiar al Danube Logistics, activele căruia au fost preluate de BERD.

Ţeapă de 100 milioane euro

Potrivit informației prezentate de către BERD, începând cu 7 mai 2021, instituția financiară a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării. Mai exact în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţine, într-o analiză, că în urma acestei tranzacţii Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost țepuită de 100 milioane de euro, care includ în special facilităţile fiscale acordate de Guvern, de care au beneficiat investitorii.

#Aureliu Ciocoi #Portul Giurgiulesti #Portul International Giurgiulesti

Membrii Consiliului de supraveghere al GRT „Gagauziya Radio Televizionu” vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în prima lectură, care mai propune majorarea cotei de conținut în limba română și noi reguli pentru serviciile media, transmite IPN.

Proiectul prevede un nou capitol dedicat „furnizorului public regional de servicii media”, prin care sunt reglementate statutul, misiunea, conducerea, finanțarea și activitatea acestuia. Potrivit documentului, directorul furnizorului public regional ar urma să fie numit prin concurs de Consiliul de supraveghere regional. Totodată, este prevăzută constituire unui Consiliu de supraveghere regional și a unui Comitet managerial regional.

Deputații din opoziție au criticat proiectul, contestând în special prevederile referitoare la reorganizarea furnizorului public regional de servicii media și la modul în care urmează să fie stabilite organele de conducere ale acestuia.

Aceste prevederi sunt contestate și de Adunarea Populară a Găgăuziei. În avizul APG, aceștia cer excluderea integrală a punctului 24 din articolul I al proiectului, care introduce noul capitol privind furnizorul public regional.

APG susține că proiectul înlătură autoritățile autonomiei de la formarea organelor de conducere ale GRT. Potrivit avizului, Adunarea Populară nu ar mai avea atribuții privind formarea, numirea sau revocarea conducerii radiodifuzorului, deși aceasta este fondatorul instituției și asigură, prin bugetul autonomiei, finanțarea acesteia.

O altă obiecție ține de criteriile pentru conducerea GRT. Autoritățile din regiunea autonomă susțin că proiectul creează o contradicție: pe de o parte, obligă radiodifuzorul public regional să asigure cel puțin 50% din producția proprie într-o limbă a minorității, iar pe de altă parte, prevede pentru director și membrii Consiliului de supraveghere doar cunoașterea limbii române, fără o cerință privind limba găgăuză.

Adunarea Populară consideră că lipsa acestor cerințe nu ține cont de specificul lingvistic și cultural al Găgăuziei și de misiunea GRT de păstrare și dezvoltare a limbii și culturii găgăuze.