Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

„Are ceva cu capul”. Reacție josnică de la Moscova, după ce Maia Sandu a spus că Putin va fi arestat, dacă vine la noi

23 Mai 2023, 19:39
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
23 Mai 2023, 19:39 // Politica //  Elena Putregai

Comisia de Investigații a Federației Ruse are toate motivele să inițieze un dosar penal împotriva președintelui Republicii Moldova Maia Sandu pe faptul amenințării cu arestarea președintelui rus, Vladimir Putin, și să o înscrie pe lista de urmărire internațională, a declarat Vladimir Djabarov, prim-adjunctul şefului comitetului internaţional al Consiliului Federaţiei.

VIDEO Maia Sandu o spune direct: Vladimir Putin va fi arestat dacă vine în Republica Moldova

„Se pare că cetăţeanul României, doamna Maia Sandu, care ocupă funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, are ceva cu capul. Comisia de Investigaţii a Federaţiei Ruse are toate motivele să iniţieze un dosar penal împotriva lui Sandu pe faptul că amenințarea de a-l aresta pe președintele Rusiei și de a o înscrie pe lista de urmărire internațională”, a scris el pe contul său de Telegram. „Și-a imaginat că șeful Marii Rusii va veni în țara ei, a cărei economie și bunăstare depind complet de Moscova”, a conchis Djabarov.

Amintim că mai devreme presa locală și internațională a făcut publice declarațiile Maiei Sandu din interviul acordat pentru Euronews România, potrivit cărora, dacă Vladimir Putin sosește aici, Republica Moldova va respecta decizia Curții Penala Internaționale (CPI) care i-a emis un mandat de arestare. Șefa statului a amintit că țara a ratificat Statutul de la Roma al CPI.

„Da. Republica Moldova a semnat un acord privind o instanță penală și va respecta decizia instanței”, a răspuns ea.

CPI a fost înființată printr-un tratat internațional din 1998 numit Statutul de la Roma. Statele devin părți la CPI dacă semnează și ratifică acest document. Rusia a semnat tratatul în 2000, dar a refuzat să-l ratifice în 2016. Înainte de aceasta, CPI a recunoscut că situația cu Crimeea „echivalează cu un conflict armat internațional între Ucraina și Rusia”.

CPI a emis mandate de arestare pentru Putin și comisarul prezidențial rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, în martie. Motivul a fost suspiciunea de „deportare ilegală a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Rusia”. Kremlinul a numit decizia CPI nulă. După cum a remarcat secretarul de presă prezidențial Dmitri Peskov, Rusia, „ca și un număr de state, nu recunoaște jurisdicția acestei instanțe”.

Mai târziu, împotriva judecătorilor CPI și procurorului Karim Khan, care au participat la ședință, Comisia de Investigații a Federației Ruse a deschis un dosar penal. Judecătorii au fost acuzați de pregătirea unui atac asupra unui reprezentant al unui stat străin care se bucură de protecție internațională în vederea complicării relațiilor internaționale, iar procurorul – de tragerea la răspundere penală a unei persoane cu bună știință de nevinovăție, combinată cu acuzația ilegală a unei persoane de săvârșirea unei infracțiuni grave sau deosebit de grave. Pe 19 mai, Ministerul rus de Interne l-a pus pe Khan pe lista de urmărire internațională.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.