Exercițiul pre-vetting-ului este unul extrem de complicat și nu poate fi realizat în grabă. O spune membra comisiei pre-vetting, Nadejda Hriptievschi, potrivit căreia toți membrii comisiei pun accent pe calitatea procesului, nu pe viteză, iar din acest motiv nu a fost respectat termenul inițial de finalizare a procesului – 31 decembrie 2022. Membrii internaționali ai comisiei dau asigurări că evaluarea este una corectă și transparentă, iar dacă există conflicte de interese între un membru al comisiei și un candidat evaluat, membrul comisiei este recuzat, notează ipn.md.

Comisia de pre-vetting și-a început activitatea în aprilie 2022. Membrii comisiei recunosc că procesul de evaluare durează mai mult decât a fost prevăzut inițial, însă spun că în procesul de lucru prevalează calitatea, nu viteza.

„Un astfel de exercițiu dacă-l faci în grabă, riscurile de a greși sunt mari. Acest exercițiu s-a produs pentru prima dată în Republica Moldova și toate instrumentele de lucru au fost elaborate de la zero, pentru că noi nu am copiat un model. În plus, a fost o mare reticență față de această comisie la început. A fost destul de complicat de angajat membri în secretariat și asta a durat o perioadă mai lungă decât ne-am așteptat. Comisia a fost creată în aprilie 2022, avem un an de activitate. Nu e nici rapid, dar nici foarte lent procesul. Ar fi fost mai bine să fie mai repede și să fie implementat termenul inițial prevăzut de lege – 31 decembrie 2022, dar cred că acel termen a fost stabilit fără o justificare dacă e posibil sau nu de respectat”, a declarat Nadejda Hriptievschi.

Potrivit legii, deciziile comisiei pre-vetting pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție. Membrii comisiei spun ca majoritatea celor care nu trec testul integrității și profesionalismului contestă decizia la CSJ.

„Noi solicităm informații de la Cadastru, bănci, de la Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, care ne dau informații despre cauzele disciplinare care au fost examinate cu privire la candidați. Din membrii judecători candidați la CSM au contestat toți candidații care au eșuat evaluarea. La membrii non-judecători care au candidat pentru a fi numiți de Parlament doar un candidat care nu a susținut evaluarea, nu a contestat, restul patru, la fel au contestat decizia. În total e vorba de 18 candidați judecători și patru non-judecători care au contestat deciziile comisiei. După contestare, Curtea Supremă de Justiție poate decide reexaminarea cazului, iar speranța lor este că noi vom reexamina dosarul și vom lua o altă decizie”, a mai spus Nadejda Hriptievschi.

Juriștii internaționali din comisie dau asigurări că nu poate fi vorba de favorizarea unor candidați din partea membrilor naționali ai comisiei, persoanele aflate în conflict de interese fiind excluse de la examinarea cazului.

„Moldova este o țară mică, sunt trei membri ai comisiei care nu cunosc pe nimeni aici, dar pentru membrii naționali situația nu este la fel. De aceea, avem un mecanism prin care orice persoană implicată poate declara un potențial conflict de interese. Membrul care a fost descalificat nu participă la votare. Membrul recuzat nu participă nici la deliberări, la niciun fel de discuții. Accesul acelui membru pe toată durata cazului examinat este restricționat”, a spus membra comisiei de pre-vetting, Victoria Henley.

Comisia pre-vetting este formată din șase membri numiți de Parlament, dintre care trei au fost recomandați de partenerii internaționali de dezvoltare ce oferă asistență Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Membrii comisiei pre-vetting sunt: Herman von Hebel (Țările de Jos), Victoria Henley (SUA), Nadejda Hriptievschi (Republica Moldova), Vitalie Miron (Republica Moldova), Tatiana Răducanu (Moldova) și Nona Tsotoria (Georgia).

#Comisia Pre-Vetting #parlament

Germania va contribui cu 50 de milioane de euro la restaurarea Noii Izolări Sigure (NSC) de la Centrala Nucleară de la Cernobîl, care a fost avariată în urma unui atac cu dronă rusească, scrie mediafax.ro.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei din Ucraina, după o întâlnire între oficialii ucraineni și o delegație germană aflată în vizită la centrala nucleară. Prim-vicepremierul Ucrainei și ministrul Energiei, Denys Shmyhal, a salutat decizia Berlinului.

„Ieri, în timpul unei întâlniri față în față, am discutat posibilitatea asigurării finanțării. Le mulțumesc ministrului [Carsten] Schneider și delegației germane pentru vizita lor la Centrala Nucleară de la Cernobîl. Apreciem decizia promptă de a aloca fondurile. Restaurarea structurii de izolare este de o importanță critică pentru asigurarea siguranței nucleare în Ucraina și în întreaga Europă”, a declarat Denys Shmyhal.

Contribuția Germaniei ar urma să fie transferată în Contul de Cooperare Internațională de la Cernobîl, care este de fapt destinat proiectelor de securitate și restaurare de la centrala nucleară.

În timpul vizitei, delegația germană, condusă de ministrul federal al Mediului, Acțiunilor Climatice, Conservării Naturii și Siguranței Nucleare, Carsten Schneider, a inspectat infrastructura acesteia.

Oficialii germani au vizitat și noua centrală solară construită pe platforma industrială de la Cernobîl. Potrivit informațiilor, ei au adus un omagiu persoanelor care au participat la operațiunile de curățare după dezastrul nuclear din 1986.

Când a fost avariată centrala nucleară

Noua Izolare Sigură a fost avariată în februarie 2025, după ce o dronă rusească a lovit structura construită pentru a izola reactorul afectat în urma accidentului nuclear de la Cernobîl.

Potrivit estimărilor preliminare ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, costurile pentru restaurarea structurii ar putea ajunge la aproximativ 500 de milioane de euro.