Exercițiul pre-vetting-ului este unul extrem de complicat și nu poate fi realizat în grabă. O spune membra comisiei pre-vetting, Nadejda Hriptievschi, potrivit căreia toți membrii comisiei pun accent pe calitatea procesului, nu pe viteză, iar din acest motiv nu a fost respectat termenul inițial de finalizare a procesului – 31 decembrie 2022. Membrii internaționali ai comisiei dau asigurări că evaluarea este una corectă și transparentă, iar dacă există conflicte de interese între un membru al comisiei și un candidat evaluat, membrul comisiei este recuzat, notează ipn.md.

Comisia de pre-vetting și-a început activitatea în aprilie 2022. Membrii comisiei recunosc că procesul de evaluare durează mai mult decât a fost prevăzut inițial, însă spun că în procesul de lucru prevalează calitatea, nu viteza.

„Un astfel de exercițiu dacă-l faci în grabă, riscurile de a greși sunt mari. Acest exercițiu s-a produs pentru prima dată în Republica Moldova și toate instrumentele de lucru au fost elaborate de la zero, pentru că noi nu am copiat un model. În plus, a fost o mare reticență față de această comisie la început. A fost destul de complicat de angajat membri în secretariat și asta a durat o perioadă mai lungă decât ne-am așteptat. Comisia a fost creată în aprilie 2022, avem un an de activitate. Nu e nici rapid, dar nici foarte lent procesul. Ar fi fost mai bine să fie mai repede și să fie implementat termenul inițial prevăzut de lege – 31 decembrie 2022, dar cred că acel termen a fost stabilit fără o justificare dacă e posibil sau nu de respectat”, a declarat Nadejda Hriptievschi.

Potrivit legii, deciziile comisiei pre-vetting pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție. Membrii comisiei spun ca majoritatea celor care nu trec testul integrității și profesionalismului contestă decizia la CSJ.

„Noi solicităm informații de la Cadastru, bănci, de la Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, care ne dau informații despre cauzele disciplinare care au fost examinate cu privire la candidați. Din membrii judecători candidați la CSM au contestat toți candidații care au eșuat evaluarea. La membrii non-judecători care au candidat pentru a fi numiți de Parlament doar un candidat care nu a susținut evaluarea, nu a contestat, restul patru, la fel au contestat decizia. În total e vorba de 18 candidați judecători și patru non-judecători care au contestat deciziile comisiei. După contestare, Curtea Supremă de Justiție poate decide reexaminarea cazului, iar speranța lor este că noi vom reexamina dosarul și vom lua o altă decizie”, a mai spus Nadejda Hriptievschi.

Juriștii internaționali din comisie dau asigurări că nu poate fi vorba de favorizarea unor candidați din partea membrilor naționali ai comisiei, persoanele aflate în conflict de interese fiind excluse de la examinarea cazului.

„Moldova este o țară mică, sunt trei membri ai comisiei care nu cunosc pe nimeni aici, dar pentru membrii naționali situația nu este la fel. De aceea, avem un mecanism prin care orice persoană implicată poate declara un potențial conflict de interese. Membrul care a fost descalificat nu participă la votare. Membrul recuzat nu participă nici la deliberări, la niciun fel de discuții. Accesul acelui membru pe toată durata cazului examinat este restricționat”, a spus membra comisiei de pre-vetting, Victoria Henley.

Comisia pre-vetting este formată din șase membri numiți de Parlament, dintre care trei au fost recomandați de partenerii internaționali de dezvoltare ce oferă asistență Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Membrii comisiei pre-vetting sunt: Herman von Hebel (Țările de Jos), Victoria Henley (SUA), Nadejda Hriptievschi (Republica Moldova), Vitalie Miron (Republica Moldova), Tatiana Răducanu (Moldova) și Nona Tsotoria (Georgia).

#Comisia Pre-Vetting #parlament

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.