Ucraina doreşte să înceapă încă de anul acesta lucrările pentru a adânci şi mai mult Canalul Bâstroe, astfel încât să-şi extindă rutele alternative pentru exportul cerealelor, a anunţat marţi, 30 mai curent, ministrul ucrainean al infrastructurii, Iuri Vaskov.

Ucraina a adâncit deja de la 3,9 metri la 6,5 metri acest canal navigabil pentru a-şi putea spori exporturile din porturile sale fluviale, după invazia rusă care i-a blocat porturile de la Marea Neagră şi numai un volum limitat de cereale a fost expediat prin aceste porturi în urma acordului cu Rusia mediat de Turcia şi de ONU.

Vorbind marţi la o conferinţă pe tema cerealelor, ministrul ucrainean menţionat a spus că noua adâncime a Canalului Bâstroe a permis accesul navelor în porturile fluviale ucrainene, dar tot nu este suficient pentru navele încărcate ce sunt nevoite să utilizeze Canalul Sulina din România, care este mai adânc.

Prin urmare, a continuat oficialul de la Kiev, Ucraina doreşte să adâncească până la 7,2 metri Canalul Bâstroe, astfel încât adâncimea acestuia să fie similară cu cea a Canalului Sulina, şi intenţionează să poarte discuţii pe acest subiect cu oficialii europeni în viitorul apropiat. â

România şi-a manifestat îngrijorarea că lucrările de dragare a Canalului Bâstroe pot ameninţa fauna Deltei Dunării, zonă inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, şi că aceste lucrări încalcă tratatele internaţionale privind protecţia mediului.

#Bâstroe #Romania #Ucraina

Foametea provocată în anii 1946–1947 pe teritoriul țării noastre urmează să fie recunoscută oficial drept crimă împotriva umanității, comisă de regimul totalitar sovietic. Guvernul a aprobat miercuri, 19 august, avizul asupra proiectului de lege care prevede recunoașterea și comemorarea victimelor acestei tragedii.

Pentru păstrarea memoriei celor care au avut de suferit, proiectul prevede crearea unor muzee, monumente și memoriale. De asemenea, este analizată posibilitatea introducerii unor sancțiuni pentru negarea sau denaturarea publică a acestei tragedii.

Proiectul mai prevede facilitarea accesului cercetătorilor la documentele din perioada foametei. Documentele relevante ar urma să fie identificate, scanate și puse la dispoziție în format electronic, fără ca originalele să fie mutate din arhivele în care sunt păstrate.

„Foametea din 1946–1947 a afectat peste 100 de mii de familii, iar despre această tragedie s-a vorbit prea puțin de-a lungul mai multor decenii. Este important să cunoaștem ce s-a întâmplat și să păstrăm memoria celor care au avut de suferit”, a menționat Ministrul Culturii, Dan Suruceanu.

În Republica Moldova, victimele foametei organizate din anii 1946–1947 sunt comemorate anual în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie.