Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Kosovo cere sancționarea lui Novak Djokovic pentru mesajul de la Roland Garros

31 Mai 2023, 18:36
 // Categoria: Sport // Autor:  Elena Putregai
31 Mai 2023, 18:36 // Sport //  Elena Putregai

Novak Djokovic a scris mesajul „Kosovo este inima Serbiei” pe o cameră de filmat de la Roland Garros, iar Comitetul Olimpic din Kosovo îl acuză pe sârb că a alimentat tensiunile prin mesajul său.

Comitetul Olimpic din Kosovo cere ca Novak Djokovic să fie sancţionat de CIO

Forul din Kosovo a cerut ca CIO (Comitetul Internațional Olimpic) să deschidă proceduri disciplinare împotriva fostului lider mondial, informează Reuters.

„Novak Djokovic a promovat din nou propaganda naţionaliştilor sârbi şi a folosit platforma sportului pentru a face asta. Declaraţiile făcute de o astfel de personalitate, fără pic de remuşcare, au ca rezultat direct creşterea nivelului de tensiune şi violenţă dintre cele două ţări” – Ismet Krasniqi, preşedintele Comitetului Olimpic din Kosovo, într-un comunicat.

După victoria din primul tur de la Roland Garros, Djokovic a declarat că nu are reţineri în privinţa gestului său şi că l-ar repeta.

Aproximativ 30 de soldaţi ai forţelor NATO de menţinere a păcii au fost răniţi în confruntări cu protestatari sârbi, luni, în oraşul Zvecan din nordul Kosovo, unde a crescut tatăl lui Djokovic.

Ministrul francez al Sportului îl critică pe Novak Djokovic pentru mesajul „militant, foarte politic”

Și ministrul francez al Sportului, Amelie Oudea-Castera, a afirmat miercuri că mesajul scris de Djokovic nu este „potrivit”, informează AFP.

Invitată să comenteze exprimarea poziţiilor politice în cadrul acestui turneu de Grand Slam, precum cele ale sportivilor ucraineni după invazia armatei ruse în ţara lor, Amelie Oudea-Castera a subliniat că nu pune „cele două subiecte pe acelaşi plan”.

„Când transmitem mesaje care sunt pentru apărarea drepturilor omului, mesaje care reunesc oamenii în jurul valorilor universale, un sportiv este liber să facă acest lucru”, a spus ea. Dar când vine vorba de un mesaj „militant, foarte politic”, precum cel al sârbului, „asta nu trebuie să se repete”.

În schimb, „ceea ce se întâmplă cu ucrainenii şi ucrainencele în circuit este atât de dureros, atât de dificil”, a subliniat demnitarul francez.

„Putem înţelege, chiar dacă am dori să existe întotdeauna fair-play până la strângerea mâinii de la final, există o durere pe care o respect!” – Amelie Oudea-Castera, citată de Agerpres.

Ministrul a subliniat că directorul turneului a discutat cu Djokovic şi cu anturajul său, evocând principiul „neutralităţii terenului de joc”.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.