Republica Moldova intenţionează să simplifice sistemul de taxe, în încercarea de a scoate una dintre cele mai sărace ţări din Europa din criza economică provocată de războiul din Ucraina, a declarat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, scrie joi, 8 iunie curent, presa din lume cu referire la un interviu oferit pentru Bloomberg.

Modificările sistemului fiscal, care includ o revizuire a legislaţiei cu privire la companii pentru a creşte transparenţa şi veniturile prin eliminarea majorităţii scutirilor de taxe, vor fi adoptate până în luna iulie, a precizat Dumitru Alaiba.

O parte importantă a eforturilor autorităţilor va viza scoaterea la lumină a economiei informale, care potrivit lui Alaiba reprezintă peste două cincimi din economia Republicii Moldova.

„Războiul din Ucraina ne-a redus creşterea economică şi trebuie să ne revenim rapid”, a spus Dumitru Alaiba. Reglementarea „economiei gri” este o condiţie crucială pentru că „jumătate din economia noastră nu reacţionează la nicio măsură pe care o adoptăm”, a adăugat ministrul Economiei.

Republica Moldova a obţinut statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană şi intenţionează să se alăture blocului comunitar până în 2030.

Pentru economia ţării vecine, aceasta va însemna atragerea investitorilor cu „cel mai simplu sistem fiscal”, a spus Dumitru Alaiba, precum şi depăşirea problemelor de imagine create de scandalurile de fraudă bancară şi spălare de bani.

Ministrul moldovean al Economei a mai spus că Guvernul de la Chişinău intenţionează de asemenea să reducă birocraţia şi să urmeze exemplul Estoniei vizând digitalizarea serviciilor publice, precum plata taxelor şi obţinerea documentelor. Însă, Republica Moldova va avea un drum lung de parcurs, în condiţiile în care Produsul Intern Brut a scăzut cu aproape 6% în 2022, până la 15 miliarde de dolari, ştergând jumătate din creşterea de 14% înregistrată în 2021.

În plus, rata inflaţiei a trecut de 30% anul trecut, ceea ce a redus semnificativ puterea de cumpărare.

Alaiba estimează că economia îşi va reveni în acest an, dar nu va fi o creştere „spectaculoasă” pentru că obstacolele persistă.

Măsurile de simplificare a sistemului fiscal au drept obiectiv declanşarea unei creşteri economice de două cifre pe parcursul următorului deceniu, o necesitate pentru ca Republică Moldova să îmbunătăţească standardele de viaţă şi a face convergenţa cu statele vecine din vest, mai notează Bloomberg.

„Nu ne putem permite o creştere de 2%-3% pentru a ieşi din sărăcie”, a spus Alaiba.

Preşedinta Maia Sandu vrea să demareze negocierile de aderare la UE încă din cursul acestui an dar asta va însemna şi îndeplinirea cerinţelor UE cu privire la reformarea sistemului juridic şi consolidarea instituţiilor.

#Bloomberg #criza economica #Dumitru Alaiba #metoda #Republica Moldova

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.