Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

De ce râdem? STUDIUL care sugerează că ar putea fi o strategie de supraviețuire

16 Iun. 2023, 22:50
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
16 Iun. 2023, 22:50 // Life //  Realitatea.md

Până acum, mai multe teorii au încercat să explice cum se întâmplă ca ceva să ne pară suficient de amuzant pentru a ne face să râdem. Iar un nou studiu arată că, dincolo de natura situației care ne stârnește amuzamentul, râsul este un instrument pe care natura ni l-a pus la dispoziție pentru a ne ajuta să supraviețuim.

Specialiștii au reușit să condenseze procesul râsului în trei etape principale: nedumerire, rezolvare și un potențial semnal de liberă acțiune. Dar ce înseamnă, exact, acestea?

Pe scurt, această succesiune poate ridica posibilitatea ca râsul să fi fost păstrat de selecția naturală de-a lungul mileniilor trecute pentru a ajuta oamenii să supraviețuiască. De asemenea, ar putea explica de ce suntem atrași de oamenii care ne fac să râdem.

De-a lungul timpului au fost conturate mai multe teorii ale râsului și ale determinanților acestuia, iar una dintre ele este teoria incongruenței.

În acest caz, râsul nu se referă la un sentiment omniprezent că lucrurile sunt în dezacord sau incompatibile. Este vorba despre faptul că ne aflăm într-o situație specifică care subminează așteptările noastre de normalitate.

De exemplu, dacă vedem un tigru plimbându-se pe o stradă din oraș, poate părea incongruent, dar nu este comic – dimpotrivă, ar fi terifiant. Dar dacă tigrul se rostogolește ca o minge, atunci devine comic.

Deci, pentru a fi amuzant, evenimentul trebuie să fie perceput ca fiind inofensiv. Râdem pentru că recunoaștem că tigrul nu îi rănește efectiv pe alții și, în esență, această lume nu este una reală.

Mai mult, râsul ar putea foarte bine să fie un semnal pe care oamenii îl folosesc de milenii pentru a le arăta celorlalți că nu este necesar un răspuns de luptă sau de fugă și că amenințarea percepută a trecut. De aceea, râsul este adesea contagios: ne unește, ne face mai sociabili, semnalează sfârșitul fricii sau al îngrijorării.

Ca și plânsul – și mestecatul, respirația sau mersul pe jos – râsul este un comportament ritmic care reprezintă un mecanism de eliberare pentru organism. Centrii cerebrali care reglează râsul sunt cei care controlează emoțiile, fricile și anxietatea.

De asemenea, umorul poate îmbunătăți tensiunea arterială și apărarea imunitară și poate ajuta la depășirea anxietății și a depresiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Aug. 2026, 13:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
25 Aug. 2026, 13:05 // Slider //  Realitatea.md

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!