Lipsa unui suport solid și ferm din partea partidelor politice, în special a celor parlamentare, inclusiv a partidului de guvernământ, și neîncrederea cetățenilor Republicii Moldova în procesele electorale sunt principalele impedimente în implementarea votului prin internet. Este concluzia enunțată de Directorul de Program Promo-LEX, Nicolae Panfil, în cadrul Conferinței internaționale cu genericul: Votul electronic și utilizarea tehnologiilor informaționale (TIC) în alegeri „Să facem un bilanț și să mergem înainte”, care s-a desfășurat, pe 16 iunie, la Strasbourg.

Nicolae Panfil a apreciat deschiderea și asumarea publică, fără precedent, din partea CEC, a responsabilității de a dezvolta, testa și implementa un sistem de vot prin internet, precizând că o astfel de atitudine și abordare a problemei a fost impulsionată, în ultimii ani, de mai mulți factori, între care numărul mare de alegători care votează în afara țării, problemele cu care se confruntau aceștia în procesul de exercitare a votului, dar și pandemia de Covid-19.

Entuziasmul și deschiderea autorității electorale nu sunt însă suficiente. E nevoie de un efort complex, interinstituțional și cuprinzător, la nivel de societate, și de o comunicare, informare și promovare mai eficientă a soluției votului electronic ca alternativă bazată pe utilizarea tehnologiei informaționale.

„Astăzi în Republica Moldova intenția autorităților electorale de a dezvolta și implementa votul prin internet pare să meargă mai curând pe contrasens cu mesajele și viziunile partidelor politice la acest subiect. Nu există din păcate un suport solid și ferm din partea partidelor politice, în special a celor din Parlament, inclusiv a partidului de guvernământ pentru votul prin Internet”, a precizat Panfil.

Reticența partidelor are câteva posibile explicații, inclusiv nivelul sporit de necunoaștere a modului cum funcționează votul prin internet și nedorința de a-și asuma riscurile politice pentru adoptarea votului prin internet, dar și a consecințelor neîncrederii populare în cazul în care nu ar reuși să convingă cetățenii despre fiabilitatea și corectitudinea aplicării acestei metode alternative de vot.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu referire la al doilea aspect – neîncrederea cetățenilor în procesele electorale – Nicolae Panfil a remarcat printre cauze polarizarea politică excesivă, lipsa încrederii în instituțiile publice, inclusiv în organele electorale și incapacitatea liderilor politici de a livra rezultatele promise. Un impact masiv asupra percepțiilor cetățenilor îl are și spațiul informațional, mai ales dacă aceștia nu sunt bine informați sau în mod activ dezinformați.

„Ne putem aștepta ca o informație eronată sau tendențioasă despre un posibil incident legat de votul prin internet să fie multiplicată și distribuită atât de rapid, încât nu va mai putea fi controlată sau dezmințită în mod eficient. În această perioadă grea, cu un război de agresiune neprovocat și nejustificat al Federației Ruse în Ucraina, dar și în condițiile unui război hibrid și a dezinformării prin care trece Republica Moldova, riscurile de a avea astfel de consecințe, în eventualitatea implementării votului prin internet, sporesc exponențial”, a menționat Directorul de Program Promo-LEX.

Nicolae Panfil a remarcat totuși că, în pofida percepției privind neîncrederea largă în procesele electorale și a lipsei suportului politic, introducerea votului prin internet, chiar dacă nu a fost promovată activ și comunicată larg, pare a fi sprijinită de o bună parte de cetățeni. Un studiu realizat de Promo-LEX la începutul anului 2021, arată o divizare clară, aproape egală, între suporterii introducerii votului prin internet (49%) și oponenții acestuia (46%).

#Promo-Lex #studiu #vot prin internet

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.