Fostul premier al țării, Vlad Filat, solicită rejudecarea cauzei în care a fost condamnat la 9 ani de închisoare, după ce a fost emisă hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului care a constatat încălcări de procedură în procesul de judecată. Filat anunță că a depus cererea astăzi, 20 iunie, la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), într-un mesaj pe Facebook.

„Pentru a restabili dreptatea, am solicitat Curții Supreme de Justiție repararea încălcărilor fundamentale comise de instanțele naționale la judecarea cauzei. De data aceasta, instanțele naționale urmează să țină cont de constatările Curții europene din hotărârea de condamnare a statului și anume de faptul că nu am avut parte de un proces public în cadrul căruia să pot să mă apăr și să-mi demonstrez nevinovăția. Curtea, de asemenea a admis că au fost încălcate și alte drepturi din cadrul unui proces echitabil, precum refuzul de audia martori, numirea expertizelor, etc… Odată cu redeschiderea procesului și judecarea cauzei mele într-un proces public, cu respectarea drepturilor și garanțiilor fundamentele, sunt ferm convins că o să-mi demonstrez nevinovăția, într-un proces corect, de care nu am putut beneficia, atât eu, dar și multe alte persoane în perioada “statului capturat”. Toți avem dreptul la dreptate”, scrie Filat.

Mai mult, fostul premier scrie și următoarele. „Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei monitorizează respectarea de către statele membre a angajamentelor lor internaționale care țin, inclusiv, de executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest sens, o informație detaliată despre executarea de către Republica Moldova a hotărârii Curții europene prin redeschiderea procesului meu va fi expediată Comitetului de Miniștri”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în octombrie 2015, Vlad Filat a fost lipsit de imunitate și reținut sub acuzația de trafic de influență și luare de mită în baza unui denunț al omului de afaceri Ilan Şor, principalul protagonist în dosarul fraudei bancare. În iunie 2016, fostul premier a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Filat nu și-a recunoscut vina, menționând că ar fi victima răfuielii liderului PDM, Vlad Plahotniuc.

Vlad Filat a fost eliberat din închisoare în 2019, după ce avocații săi au reușit să-i reducă pedeapsa cu 709 zile, pe motivul condițiilor proaste de detenție.

În ianuarie 2023, Guvernul Republicii Moldova a fost condamnat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în procesul intentat de ex-premierul Filat. Ultimul s-a plâns la CEDO că audierile nu au fost publice și că instanțele naționale nu au luat măsuri eficiente pentru a asigura prezența martorilor apărarii, echitatea generală a procesului său penal fiind astfel afectată. CEDO a decis ca statul trebuie să-i plătească fostului premier 7.500 de euro.

#puscarie #rejudecarea cauzei #Vlad Filat

Republica Moldova a exportat 378,2 mii de tone de grâu în lunile iulie-august 2026, cel mai mare volum înregistrat vreodată pentru această perioadă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, actualul sezon agricol a depășit inclusiv performanța din 2021, considerat până acum anul de referință pentru piața grâului, transmite bani.md.

Față de iulie-august 2025, când au fost exportate 307,4 mii de tone, volumul livrat peste hotare a crescut cu 23%. Comparativ cu aceeași perioadă din 2021, când exporturile au însumat 360,4 mii de tone, avansul este de circa 5%.

Datele arată că iulie 2026 a adus un export de 150,8 mii de tone de grâu, un record absolut pentru această lună în seria analizată. În august, exporturile au urcat și mai mult, până la 227,4 mii de tone.

În același timp, Republica Moldova a ajuns pe locul doi în topul furnizorilor de grâu pentru Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat citate de Rija, în iulie-august 2026 pe piața UE au ajuns 113,5 mii de tone de grâu moldovenesc, un volum superior celui livrat de Serbia și Ucraina.

Prețul mediu de export în primele două luni ale sezonului a fost de 3,71 lei/kg, peste nivelul din sezonul 2024/2025, de 3,53 lei/kg, și mult peste cel din sezonul 2023/2024, de 2,59 lei/kg.

Economistul atenționează însă că prețul mai mare nu înseamnă neapărat și marje mai bune pentru exportatori, o parte din diferență fiind explicată de creșterea costurilor logistice. Totodată, prețul mediu a coborât de la 3,76 lei/kg în iulie la 3,67 lei/kg în august.

Valoarea exporturilor de grâu din iulie-august 2026 s-a ridicat la aproximativ 1,4 miliarde de lei, față de 1,09 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

În clasamentul exportatorilor conduce „AGRO-NOVA PRIM”, cu 82,2 mii de tone, echivalentul a 21,7% din total. Compania este urmată îndeaproape de „RUSAGRO-PRIM”, cu 81,2 mii de tone sau 21,5%, și de „OROM-IMEXPO”, cu 64,1 mii de tone, adică 16,9%.

Împreună, primele trei companii au exportat peste 227 de mii de tone de grâu, reprezentând aproximativ 60% din întregul volum livrat peste hotare.

România a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 134,1 mii de tone sau 35,5% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg. Italia, lider în sezonul precedent, a coborât pe poziția a doua, cu 98,6 mii de tone și un preț mediu de 3,72 lei/kg.

Israelul se situează pe locul al treilea, cu 56,7 mii de tone, dar cu cel mai bun preț dintre principalele piețe de desfacere – 4,01 lei/kg.

Cea mai mare problemă a actualului sezon este însă transportul feroviar. În iulie, pe calea ferată au fost exportate 45,3 mii de tone, iar în august volumul s-a prăbușit la numai 2,87 mii de tone, ceea ce înseamnă o scădere de peste 93%.

Potrivit lui Rija, cauza o reprezintă staționarea de circa o lună a vagoanelor moldovenești în portul Reni. Situația este legată de refuzul unor armatori de a mai deservi portul, pe fondul riscurilor militare din zonă.

Pe ansamblul celor două luni, transportul fluvial a dominat detașat exporturile de grâu, cu 287,6 mii de tone sau 76,1% din total. Calea ferată a asigurat 48,2 mii de tone sau 12,7%, iar transportul rutier – 42,3 mii de tone sau 11,2%.

Blocajul feroviar este vizibil și în datele aferente punctului vamal Etulia. Volumul tranzitat pe acolo s-a redus de la 39,4 mii de tone în iulie la numai 2,87 mii de tone în august, o scădere de peste 92%.

În paralel, Giurgiulești și-a consolidat poziția de principal hub pentru exportul de grâu. PIL Giurgiulești a gestionat 180 mii de tone, iar Giurgiulești Port alte aproape 99 mii de tone.

Împreună, cele două componente ale hub-ului au procesat aproape 279 mii de tone de grâu, ceea ce reprezintă 73,8% din totalul exporturilor din lunile iulie și august.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, creșterea puternică a volumelor prin Giurgiulești a compensat cel puțin parțial blocajele de pe ruta feroviară prin Etulia și portul Reni.