Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) susține inițiativa de a instituționaliza mecanisme de comunicare strategică, drept parte integrantă a sistemului de asigurare a securității naționale. CJI consideră însă că proiectul de lege necesită să fie revizuit și îmbunătățit. „Mecanismul instituționalizat de comunicare strategică este incompatibil cu abordări simpliste îndreptate spre soluționarea unor probleme complexe și sistemice”, se arată în opinia CJI cu privire la proiectul de Lege privind Centrul Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei – Patriot, publicată la 22 iunie.

DOC Crearea centrului PATRIOT: Președinția anunță consultări publice

Documentul abordează mai multe aspecte problematice ale conceptului proiectului de lege publicat la data de 30 mai 2023 de către Președinția Republicii Moldova, printre care statutul juridic al viitoarei autorități, mecanismele de selecție și de demitere a conducerii Centrului, potențialele riscuri asupra libertății de exprimare, finanțarea Centrului ș.a.

CJI recomandă revizuirea formei de organizare juridică a Centrului prin încorporarea acestuia în structura administrativă a Guvernului, argumentând că locul organic și firesc al noii instituții nu poate fi decât în cadrul structurii organizatorice a sistemului administrativ guvernamental.

Potrivit notei analitice, definițiile mai multor termeni, precum dezinformare, malinformare sau propagandă, în versiunea actuală, sunt improprii unui act normativ. „Odată ce valoarea socială protejată prin prisma normelor conceptului proiectului de lege reprezintă securitatea informațională a statului, drept parte a securității naționale, multe dintre definiții sunt în disonanță cu obiectivul anunțat”, precizează CJI.

În privința mecanismului de finanțare a Centrului, CJI a precizat că admiterea creării bugetului unei autorități publice din surse externe are potențialul de a submina independența unei autorități publice și poate constitui proba unei guvernanțe externe. Totodată, documentul mai conține și argumente privitoare la necesitatea ca mecanismele de selecție și de eliberare din funcție a conducerii Centrului să fie îmbunătățite pentru a asigura independența autorității publice.

Printre recomandările din opinia CJI se mai regăsesc și:

Ralierea competențelor Centrului la sensul inițial al inițiativei legislative – coordonarea și asistarea tuturor instrumentelor guvernamentale în procesul de comunicare strategică;

Excluderea noțiunilor ce au un potențial larg de interpretare, aplicarea inadecvată a cărora ar putea duce la restrângerea dreptului constituțional la libera exprimare;

Explicitarea modului de interacțiune cu alte autorități publice care dețin atribuții ce se intercalează cu cele ale Centrului, în vederea evitării apariției conflictelor de competență și eficientizării activității autorităților;

Delimitarea funcțiilor de elaborare și de promovare a politicilor de funcțiile de implementare a acestora;

Revizuirea denumirii actului normativ, precum și a denumirii Centrului.

#CJI #jurnalism #patriot

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china