Preşedintele columbian, Gustavo Petro, a acuzat Rusia că a „încălcat” legile războiului, după bombardarea unui restaurant în estul Ucrainei, o lovitură care a făcut 10 morţi şi 61 de răniţi, printre care celebrul scriitor columbian Hector Abad.

„Rusia a atacat trei civili columbieni lipsiţi de apărare. Făcând acest lucru, ea a încălcat protocoalele războiului”, a denunţat pe Twitter preşedintele de stânga.

Gustavo Petro a ordonat guvernului său să adreseze Rusiei o „notă diplomatică de protest” în urma bombardamentului şi a declarat că speră ca cei trei columbieni răniţi uşor în lovitură să se întoarcă acasă „teferi şi nevătămaţi”.

La rândul său, Ministerul columbian de Externe „a condamnat ferm acest atac inacceptabil împotriva unei ţinte civile”.

Este prima dată când preşedintele Petro critică public şi în termeni atât de clari invazia rusă a Ucrainei.

Aliniat cu majoritatea guvernelor de stânga din America Latină, Petro s-a pronunţat până în prezent în favoarea unei „soluţii paşnice” în Ucraina şi împotriva livrării de arme Kievului, o prudenţă care contrastează cu alte angajamente internaţionale în favoarea „progresului, „schimbării” sau chiar a încălzirii globale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lovitura de la Kramatorsk a distrus restaurantul Ria Pizza, un local din centrul oraşului apreciat de jurnalişti, lucrători umanitari şi soldaţi. Media ucrainene au evocat prezenţa unor instructori militari străini în oraş. În urma bombardamentului, cel puţin 10 persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte aproximativ 60 au fost rănite, potrivit rezultatelor autorităţilor locale.

Potrivit guvernatorului regiunii ucrainene Doneţk, Pavlo Kirilenko, în restaurant „erau în principal civili” în momentul loviturii. Un important nod feroviar, Kramatorsk găzduieşte instalaţii militare şi este, de facto, capitală regională după ce oraşele Doneţk şi Lugansk au fost capturate de separatiştii pro-ruşi susţinuţi de Moscova în 2014.

Oraşul a fost vizat în mod repetat de bombardamentele ruseşti. Cel mai mortal a fost cel asupra gării, în aprilie 2022, soldat cu 61 de morţi şi peste 160 de răniţi din cei aproximativ 4.000 de civili aflaţi aşteptând trenul pentru a părăsi oraşul.

#razboi #Ucraina

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.