Calea Lactee se roteşte în jurul propriei axe cu viteza de 210 km/s, însă un nou studiu a ajuns la concluzia că de la formarea sa, în urmă cu aproximativ 14 miliarde de ani, galaxia şi-a pierdut cel puţin 24% din viteza de rotaţie.

Acest studiu oferă noi date despre rotaţia Căii Lactee şi deschide o fereastră spre analiza naturii celei mai misterioase forme de materie din Univers, materia întunecată.

Materia întunecată este încă un tip necunoscut de materie despre care se consideră că ar conţine o mare parte din masa totală a Universului. Materia întunecată nu emite şi nici nu absoarbe lumina sau radiaţiile electromagnetice sau de altă natură, şi implicit nu poate fi observată direct cu telescoapele.

Astrofizicienii estimează că materia întunecată constituie 73% din materia din Univers şi 23% din masa-energia sa. Deocamdată, existenţa ei nu poate fi demonstrată direct, pe cale experimentală, din cauză că ea nu emite radiaţii.

Ce ar putea frâna o galaxie de dimensiunea Căii Lactee?

Calea Lactee este o galaxie spiralată cu o concentraţie mare de stele în zona sa centrală şi uriaşe braţe pivotante care se extind în cosmos. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că galaxia noastră este înconjurată de un halou de materie întunecată, la fel ca şi alte galaxii.

În noul studiu, cercetătorii au folosit datele culese de Gaia, o misiune a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) care cartografiază poziţiile a miliarde de stele, pentru a studia Hercules Stream, un roi dens de stele care se învârt în jurul centrului Căii Lactee cu aceeaşi viteză de rotaţie a zonei galactice centrale.

Stelele din Hercules Stream sunt captive gravitaţional faţă de nucleul galactic, iar încetinirea vitezei de rotaţie a nucleului galactic ar avea ca efect deplasarea spre exterior a acestor stele, pentru a-şi menţine orbitele în mişcare sincronă cu nucleul galactic.

Cercetătorii au descoperit dovezi ale acestei migraţii cosmice spre exteriorul Căii Lactee a stelelor din Hercules Stream, atunci când au analizat compoziţia chimică a acestor stele. Stelele din Hercules Stream sunt bogate în elemente chimice mai grele, ceea ce sugerează că aceste stele s-au format mai aproape de centrul galactic, unde stelele sunt cu până la de zece ori mai bogate în metale decât cele care nu se află în centrul galactic.

Pornind de la aceste observaţii, astrofizicienii au ajuns la concluzia că centrul galactic a încetinit cu aproximativ 24% faţă de viteza sa iniţială. Dar ce ar putea frâna o galaxie pivotantă de dimensiunea Căii Lactee?

„Contragreutatea care a încetinit viteza de rotaţie trebuie să fie materia întunecată. Până acum, nu am putut identifica acţiunea materiei întunecate decât prin calculul potenţialului gravitaţional al galaxiilor din care am extras contribuţia gravitaţională adusă de materia vizibilă (ordinară sau barionică)”, conform lui Schoenrich.

#Calea Lactee #viteza

NASA revizuiește procedurile prin care selectează și dezvoltă misiunile științifice, cu scopul de a reduce costurile și de a trimite mai rapid și mai frecvent misiuni în spațiu, relatează Space.com.

Noua abordare, denumită Competition Model 2.0 (CM 2.0), a fost prezentată pe 21 octombrie de Nicky Fox, administrator asociat al Directoratului pentru Misiuni Științifice (SMD) al NASA, într-o scrisoare deschisă adresată comunității științifice a agenției. Schimbările sunt coordonate sub conducerea administratorului NASA, Jared Isaacman, și ar putea modifica modul în care cercetătorii, universitățile, centrele agenției și companiile private concurează pentru dezvoltarea viitoarelor misiuni.

„V-am auzit. V-am ascultat. Știm că povara de a aduce idei mărețe a fost prea grea pentru prea mult timp”, a scris Fox.

Reforma urmărește să acorde prioritate valorii și originalității științifice în etapele inițiale de evaluare, în loc să solicite de la început planuri inginerești și financiare detaliate. NASA speră astfel să reducă timpul necesar selecției și să încurajeze inovația.

Fox și alți oficiali de rang înalt ai agenției prezintă modificările în cadrul unei întâlniri publice virtuale programate luni, 26 octombrie, de la ora 18:00 GMT.

În prezent, NASA selectează numeroase misiuni științifice prin intermediul unor anunțuri competitive, prin care cercetătorii și instituțiile de profil sunt invitați să depună propuneri. Procedura presupune două etape, iar echipele trebuie să prezinte încă de la început informații tehnice și financiare detaliate, înainte ca agenția să aleagă proiectele care vor ajunge în faza următoare de evaluare.

Procesul poate dura aproape trei ani și presupune investiții importante de timp și resurse din partea echipelor participante, inclusiv a celor ale căror proiecte nu sunt selectate în final.

Prin modelul CM 2.0, NASA vrea să simplifice evaluările inițiale și să pună accentul pe obiectivele științifice ale misiunilor. Echipele vor trebui să prezinte și un plan preliminar pentru atingerea acestor obiective, în timp ce o parte importantă a detaliilor inginerești și financiare va putea fi elaborată ulterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Modificările diferă în funcție de categoria misiunii, în condițiile în care NASA are programe cu dimensiuni, costuri și obiective foarte diferite, de la proiecte relativ mici din cadrul programului Explorer până la misiuni emblematice costisitoare, precum Telescopul Spațial James Webb.

Programele care includ misiunile planetare Discovery, misiunile New Frontiers și Astro-Probes, dedicate proiectelor astronomice de dimensiuni medii, vor păstra un proces simplificat de selecție în două etape.

Principala schimbare va fi reducerea volumului de documentație solicitat în prima fază. Potrivit lui Fox, materialele inițiale vor fi reduse cu aproape jumătate, iar durata acestei etape ar urma să scadă de la 35 de luni la aproximativ 19 luni.

În cazul misiunilor emblematice, procedurile actuale vor fi menținute. Acestea au fost revizuite recent pe baza concluziilor unui studiu privind cele mai bune practici în dezvoltarea proiectelor de acest tip, care a analizat experiența acumulată în cadrul Telescopului Spațial James Webb.

Misiunile Medium-class Explorer (MIDEX) și Earth Explorer vor fi deschise unei categorii mai largi de participanți, inclusiv universități și organizații comerciale. Și în cazul acestora vor fi introduse modificări similare în procesul de selecție în două etape.

NASA intenționează să evalueze dezvoltatorii în funcție de experiența lor în proiecte cu dimensiuni, costuri și niveluri de complexitate comparabile. De asemenea, echipele coordonate de cercetători principali vor putea solicita sprijin din partea Centrului de Zbor Spațial Goddard sau a Jet Propulsion Laboratory (JPL) încă din prima etapă a selecției.

Cele mai importante schimbări vizează programele științifice de dimensiuni reduse și cu costuri mai mici. Acestea vor trece la un proces de selecție într-o singură etapă, eliminând necesitatea unei a doua runde de propuneri.

NASA estimează că schimbările vor reduce durata procesului de selecție finală pentru aceste proiecte de la aproximativ 32 de luni la 19 luni.

Reforma nu vizează doar reducerea timpului necesar selectării proiectelor, ci și implicarea mai directă a centrelor NASA în dezvoltarea misiunilor științifice.

Agenția mizează pe expertiza Centrului Goddard și a Jet Propulsion Laboratory pentru a îmbunătăți procesul de proiectare și implementare a misiunilor. O implicare mai directă a acestor centre ar putea contribui la reducerea concurenței dintre structurile agenției, menținând în același timp expertiza tehnică în cadrul NASA.

În paralel, noile reguli vor introduce o supraveghere mai strictă a bugetelor și a calendarului de dezvoltare pentru toate categoriile de misiuni.

#conditii #misiuni spatiale #NASA