Pe 17 octombrie, la Chișinău se întrunește Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de președintă, la întrunirea reuniunea ambasadorilor țării noastre.

În context, șefa statului a cerut diplomaților să sprijine dezvoltarea relațiilor comerciale și economiei. De asemenea, Maia Sandu a menționat că prioritate pentru dezvoltarea conexiunilor cu alte state.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În continuare trebuie să lucrăm pentru a asigura acces mai mare pe piața Uniunii Europene, să lucrăm mai mult pentru dezvoltarea căilor de transport. Vom discuta cu partenerii pe Platforma de Sprijin a Moldovei, pe 17 octombrie la Chișinău. Vom discuta despre necesitățile pe care le avem pentru perioada următoare. Rolul dumneavoastră rămâne să promovați comerțul, să promovați țara noastră ca o destinație sigură pentru investiții”, le-a spus Maia Sandu ambasadorilor.

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova a fost creată, urmare a izbucnirii războiului din Ucraina, la inițiativa României, Germaniei și Franței. Aceasta își propune să ofere asistență imediată politică, financiară și materială, precum și de expertiză aprofundată pentru procesul de reformă democratică, din partea instituțiilor și statelor membre ale Uniunii Europene, a țărilor G7, a instituțiilor financiare internaționale și organizațiilor internaționale, precum și a altor parteneri de dezvoltare.

#Macron #Moldova #platforma de sprijin #Sandu #Scholz

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.