Ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat, în mesajul său video de felicitare de 1 septembrie 2023, postat pe contul oficial de Facebook, despre „multiple situații” în care prevederile Codului Educației nu au fost respectate la accederea în funcțiile de șefi de direcții. Odată cu aprobarea de către Parlament a unor modificări care au clarificat normele legate de modul de selectare a candidaților, a dat de înțeles că urmează „multiple” demisii „în decurs de 45 de zile”.

„Parlamentul în ședința extraordinară din luna august a aprobat modificări la Codul Educației prin care s-au clarificat normele din cod legate de modul de selectare a șefilor de direcții raionale ale educației și s-au introdus norme derogatorii prin care acei șefi de direcții care au fost numiți în funcție contrar prevederilor Codului Educației urmează să fie eliberați. Ulterior să fie elaborat un concurs în baza regulamentului despre care vorbim pe scurt aprobat de Ministerul Educației. Încă o dată țin să menționez că Codul Educației din anul 2014 a spus foarte clar că șefii de direcții trebuie selectați prin con-curs. Nu numiți. Trebuie selectați pe o perioadă de cel mult 4 ani și pot deține acest mandat nu mai mult de 8 ani. În pofida faptului că acestei prevederi au existat în Codul Educației deja de 8 ani, am constatat multiple situații că ele nu au fost respectate și atunci s-a impus această modificare legală adițională pentru a corecta situația la zi. Din momentul aprobării legii, în decurs de 45 de zile, toți cei care se regăsesc în această funcție contrar prevederilor Codului urmează să fie eliberați. Ministerul va numi interimat pentru cel mult șase luni, urmând ca Consiliile raionale să desfășoare concursuri conform prevederilor regulamentului aprobat de Minister și să intrăm în normalitate, în legalitate”, a declarat ministrul Dan Perciun.

Regulamentul Ministerului Educației, în baza căruia vor fi organizate concursurile pentru funcția de șefi de direcții, a fost plasat spre consultări, tot pe 1 septembrie 2023, pe particip.gov.md. Urmează să fie expediat atât CALM-ului, cât și Sindicatelor, pentru propuneri, sugestii, avizare. „Avem la dispoziție 2-3 săptămâni pentru a mai discuta, a-l mai cizela, îmbunătăți, după care să fie aprobat”, a explicat ministrul.

„Conceptual, procesul de selecție a șefilor de direcții va avea trei etape. Prima etapă ține de eligibilitate, am prevăzut condiții destul de largi, de acces la această funcție. Solicităm studii de master, o experiență managerială anterioară în sistemul educațional și cam astea la moment. Următoarea etapă va fi acea testare scrisă desfășurată la Centrul pentru tehnologii informaționale în educație, testare care și astăzi este parcursă de către toți cei care aspiră la funcția de director. Am considerat că și șefii direcții este corect să o parcurgă, doar că gradul de calificare va fi mai înalt decât cel al directorilor, or totuși funcția de șef de direcție înseamnă gestionarea întregii rețele la nivel raional. Pragul de trecere se propune a fi 75 la sută. A treia etapă este proba interviului în baza unui plan de dezvoltare raională a sistemului educațional. Ne așteptăm la o lucrare de până la 20 de pagini privind viziunea candidatului pe toate aspectele ce țin de dezvoltarea sistemului educațional în raionul unde dorește să activeze”, a descris oficialul regulamentul.

Amintim că, în ședința extraordinară a deputaților din 17 august 2023, au fost aprobate modificările la Codul Educației.

#concurs #Dan Perciun #demisii #Ministerul Educatiei si Cercetarii #regulament #șefi de Direcții #sistemul educațional

Puține lucruri de pe Pământ au rezistat atât de mult timp în fața schimbărilor. În timp ce clădirile istorice și invențiile care au marcat evoluția omenirii ne atrag atenția, există și minuni ale naturii pe lângă care trecem uneori fără să le cunoaștem povestea, scrie antena3.ro.

Copacii se numără printre cele mai longevive forme de viață de pe planetă. De-a lungul mileniilor, au oferit umbră, adăpost și oxigen, devenind repere ale unor locuri și martori tăcuți ai istoriei. Unii dintre ei au supraviețuit mii de ani, încă dintr-o perioadă în care civilizația arăta cu totul altfel.

Dar unde se află cel mai bătrân copac din lume și care este secretul longevității sale?

Methuselah, pinul care a supraviețuit timp de milenii

În Munții Albi din California, Statele Unite, crește unul dintre cei mai vechi copaci cunoscuți de pe Pământ. Este un pin din specia Great Basin bristlecone pine, botezat Methuselah, după personajul biblic Matusalem, bunicul lui Noe, despre care Biblia spune că a trăit 969 de ani.

Copacul a fost descoperit în anii 1950 de cercetătorul Edmund Schulman și a devenit celebru pentru vârsta sa impresionantă. Este considerat cel mai bătrân copac individual, care nu face parte dintr-o colonie de arbori conectați prin același sistem de rădăcini, a cărui longevitate a fost confirmată prin metode științifice.

Methuselah nu este însă singurul exemplar remarcabil din această zonă. În apropiere se află un alt pin, al cărui nume nu a fost făcut public și despre care cercetătorii au stabilit că ar putea fi chiar mai vechi.

Câți ani are cel mai bătrân copac din lume?

Vârsta copacilor poate fi stabilită prin analizarea inelelor de creștere, fiecare dintre acestea oferind indicii despre un an din viața arborelui.

În cazul lui Methuselah, au fost prelevate probe în 1957. Ulterior, dendrocronologul Tom Harlan, de la Laboratorul de Cercetare a Inelelor Arborilor al Universității din Arizona, a comparat inelele de creștere și a confirmat că arborele are peste 4.800 de ani.

În 2009, același cercetător a analizat și o probă mai veche, prelevată de Edmund Schulman dintr-un alt pin din Munții Albi, înainte de moartea acestuia. Proba provenea de la un copac viu, rămas fără nume, despre care s-a estimat că are peste 5.000 de ani. Acesta ar putea fi, așadar, cel mai bătrân arbore viu individual a cărui vârstă a fost verificată.

Înainte ca Methuselah să fie recunoscut drept unul dintre cei mai bătrâni arbori vii din lume, recordul îi era atribuit pinului Prometheus, din statul Nevada. Copacul a fost tăiat în 1964 de Donald Rusk Currey, un doctorand care studia istoria climatică a regiunii. Analiza ulterioară a inelelor de creștere a arătat că arborele avea aproximativ 4.900 de ani, existând estimări potrivit cărora ar fi putut depăși 5.000 de ani. Circumstanțele tăierii rămân controversate, iar dispariția sa este considerată unul dintre cele mai cunoscute exemple ale pierderii unui exemplar natural excepțional în urma unei intervenții umane.

Numele Prometheus provine din mitologia greacă, de la titanul care le-ar fi oferit oamenilor focul.

De ce este ținut secret locul în care se află Methuselah?

Pădurea Ancient Bristlecone Pine se găsește în Munții Albi din California și adăpostește exemplare de pini care au supraviețuit timp de milenii.

Cu toate acestea, poziția exactă a lui Methuselah și a copacului despre care se crede că este și mai vechi a fost păstrată secretă. Măsura a fost luată pentru a preveni deteriorarea arborilor, vandalismul sau alte intervenții care le-ar putea pune în pericol existența.

Timp de decenii, nici măcar fotografiile care ar fi permis identificarea cu ușurință a exemplarelor nu au fost distribuite pe scară largă. În 2021, însă, imagini apărute online au făcut ca localizarea lui Methuselah să devină mai ușor de identificat.

Importanța protejării arborilor cu valoare istorică a revenit în atenția publicului și după un incident petrecut în Marea Britanie.

În septembrie 2023, celebrul sicomor din Sycamore Gap, comitatul Northumberland, a fost tăiat intenționat. Copacul, vechi de aproximativ 300 de ani, devenise un reper cunoscut, aflat într-o depresiune naturală a terenului, lângă Zidul lui Hadrian.

În 2025, doi bărbați, Daniel Graham și Adam Carruthers, au fost condamnați la câte patru ani și trei luni de închisoare pentru tăierea ilegală a arborelui și deteriorarea Zidului lui Hadrian, monument protejat și inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

Care este secretul longevității acestor copaci?

Pinii din specia Great Basin bristlecone pine sunt considerați printre cei mai longevivi arbori de pe planetă. Ei cresc în regiunile montane înalte din California, Nevada și Utah, în condiții care ar fi dificile pentru multe alte specii.

Secretul longevității lor este legat tocmai de mediul neprielnic în care se dezvoltă. Temperaturile scăzute, solurile sărace și condițiile aspre încetinesc considerabil creșterea copacilor.

Ritmul lent de dezvoltare contribuie la formarea unui lemn foarte dens, care îi ajută să reziste mai bine putrezirii, insectelor și ciupercilor. Astfel, deși cresc în condiții dificile și pot avea un aspect aparent fragil, acești arbori reușesc să supraviețuiască mii de ani.

Longevitatea lor este o dovadă a modului în care unele specii se adaptează mediului și rezistă în fața unor schimbări care se desfășoară pe perioade mult mai lungi decât o viață omenească.