Guvernul pregătește modificarea regulilor prin care vor fi finanțate proiectele de infrastructură în localitățile care se vor amalgama voluntar. Proiectul prevede un mecanism nou pentru gestionarea banilor, stabilirea proiectelor și urmărirea investițiilor, iar implementarea acestora ar urma să înceapă din 2027.
Pentru infrastructură sunt prevăzute aproximativ 5,36 miliarde de lei din Fondul de amalgamare voluntară, care ar urma să ajungă în principal la proiecte realizate în 2027 și 2028. Fondul are în total o valoare estimată de circa 6,5 miliarde de lei.
Banii vor fi destinați localităților care se unesc voluntar și vor putea fi folosiți pentru drumuri și străzi, poduri și podețe, sisteme de apă și canalizare, iluminat public și proiecte de eficiență energetică în clădirile publice.
Lista include și investiții în școli, grădinițe, obiective sportive și culturale, instituții medicale și servicii de asistență socială și sănătate publică. De asemenea, vor putea fi finanțate proiecte pentru gestionarea deșeurilor, amenajarea spațiilor publice și infrastructura comunală locală, dar și procurarea unor echipamente și mijloace de transport necesare pentru serviciile publice.
Fiecare localitate amalgamată va avea o sumă stabilită pentru investiții, iar administrația va putea propune proiecte în limita acesteia. Proiectele nu vor fi finanțate automat, ci vor trece printr-o procedură de depunere și evaluare.
Mai întâi va fi lansat procesul de finanțare, după care administrațiile locale vor depune proiectele la Agențiile de Dezvoltare Regională. Agențiile vor verifica documentele și vor evalua proiectele din punct de vedere tehnic și financiar.
Ulterior, o comisie de coordonare va analiza rezultatele evaluării și va pregăti lista proiectelor propuse pentru finanțare. Lista finală va fi aprobată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
Gestionarea banilor va fi făcută printr-un mecanism comun al Cancelariei de Stat, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerului Finanțelor. Este prevăzută și crearea unei comisii interinstituționale care va avea rolul de a stabili stimulentele financiare și sumele destinate infrastructurii pentru localitățile amalgamate.
Administrațiile locale vor putea implementa singure proiectele doar dacă au experiența necesară. Mai exact, în ultimii cinci ani trebuie să fi finalizat și recepționat cel puțin o investiție capitală finanțată din surse naționale sau externe, cu o valoare de cel puțin 50% din valoarea noului proiect propus, și să aibă personal responsabil de achizițiile publice.
În acest caz, primăria va gestiona direct investiția, iar Agenția de Dezvoltare Regională va oferi sprijin metodologic și va verifica documentele. Banii vor fi transferați beneficiarului, care va face plățile către antreprenori și furnizori.
Pentru localitățile care nu îndeplinesc aceste condiții, proiectul prevede o a doua variantă. Agenția de Dezvoltare Regională va prelua rolul de autoritate contractantă, va organiza achiziția publică, va administra contractele și va efectua plățile, urmând ca investiția finalizată să fie transmisă administrației locale.
Printre cheltuielile care pot fi acoperite se numără lucrările de construcție, reconstrucție, extindere, restaurare și reparație capitală, elaborarea și actualizarea documentației tehnice, supravegherea tehnică, precum și procurarea echipamentelor și mijloacelor de transport necesare serviciilor publice.
Nu vor putea fi plătite din aceste fonduri cheltuielile curente ale primăriilor, salariile angajaților sau aleșilor locali, datoriile, dobânzile și penalitățile. De asemenea, nu sunt eligibile TVA-ul recuperabil, costurile pentru organizarea achizițiilor publice sau cheltuielile care nu au legătură directă cu investiția.
Dacă proiectul ajunge să coste mai mult decât suma alocată, diferența va trebui achitată de administrația locală din surse proprii sau din alte surse legale. În cazul în care investiția costă mai puțin, banii rămași vor putea fi folosiți pentru un alt proiect eligibil.
O altă condiție este ca investițiile realizate cu acești bani să fie menținute cel puțin cinci ani. În această perioadă, bunurile create sau modernizate prin proiect nu vor putea fi vândute, gajate sau utilizate în alt scop decât cel pentru care au fost finanțate.
Modul în care sunt cheltuiți banii și cum sunt realizate lucrările va putea fi verificat în orice etapă de Ministerul Infrastructurii și Agențiile de Dezvoltare Regională. Administrațiile locale vor trebui să prezinte rapoarte despre progresul proiectelor și despre cheltuielile efectuate, iar rapoartele finale urmează să fie făcute publice.
În cazul în care banii sunt folosiți în alte scopuri, proiectul este abandonat sau încălcările constatate nu sunt remediate, contractul de finanțare poate fi reziliat. În astfel de situații, beneficiarul ar putea fi obligat să restituie banii primiți.
Potrivit notei de fundamentare, până acum au fost aprobate prin decizii ale consiliilor locale 127 de clustere de amalgamare voluntară. Acestea reunesc aproximativ 431 de unități administrativ-teritoriale din 34 de raioane, cu o populație totală de aproximativ 777,3 mii de persoane.
Pentru clusterele care au finalizat deja procesul de amalgamare, stimulentele pentru infrastructură sunt estimate la aproximativ 3,2 miliarde de lei. Suma pentru un cluster ar putea varia de la circa 12,3 milioane până la 157,5 milioane de lei.
Valoarea exactă a finanțării va depinde de configurația teritorială finală și de banii care vor fi prevăzuți în bugetul de stat pentru anul 2027.
Autoritățile își propun ca până la sfârșitul anului 2026 să fie identificate, evaluate și aprobate proiectele, astfel încât implementarea acestora să înceapă din 2027. Fondurile pentru infrastructură vor putea fi utilizate după ce Parlamentul va aproba modificările la legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.
Proiectul urmează să fie consultat cu Ministerul Finanțelor, autoritățile publice locale, Agențiile de Dezvoltare Regională și Congresul Autorităților Locale din Moldova. Documentul prevede că noul mecanism va fi finanțat din resursele deja alocate Fondului de amalgamare voluntară, însă pentru gestionarea acestuia ar putea fi nevoie de personal suplimentar în cadrul Ministerului Infrastructurii și al Agențiilor de Dezvoltare Regională.
