Vineri, 22 septembrie 2023, Parlamentul Republicii Moldova își deschide ușile pentru toate persoanele care vor să cunoască mai multe despre activitatea instituției parlamentare. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și alți deputați vor fi ghizii oamenilor care vor veni să viziteze Parlamentul.

De Ziua Ușilor Deschise, vizitatorii vor putea merge în sălile din incinta Parlamentului unde se iau decizii importante pentru viitorul țării sau au loc întrevederi cu oficiali străini. Traseul turului ghidat include sala de ședințe plenare, sala Europa, Muzeul Parlamentului și sala pentru conferințe de presă. Totodată, vor fi amenajate pentru public două expoziții.

Vor fi expuse lucrările maestrului Zaharia Cușnir, un fotograf amator care a locuit în satul Roșietici, raionul Florești. Expoziția cu genericul „Zaharia Cușnir – trecutul dintr-o valiză” reflectă viața oamenilor de la sat din secolul trecut, iar portretele dezvăluie o lume uitată. Muzeul Parlamentului găzduiește expoziția tematică de publicații „Graiul, Patria și Neamul…”, care conține albume, cărți, publicații periodice și broșuri ce evocă momentele importante din viața politică a anilor 1989-1991, a mișcării de renaștere națională și obținerii independenței Republicii Moldova.

De asemenea, în scuarul Parlamentului vor fi amenajate spații pentru discuții cu deputații, cu activități interactive pentru copii și o zonă foto. Vizitatorii vor mai primi materiale informative despre activitatea Parlamentului, vor putea lăsa mesaje pentru deputați și vor putea participa la un quiz la care își vor testa cunoștințele din domeniul legislativ, iar cei care vor oferi răspunsuri corecte la întrebări vor primi premii.

Ziua Ușilor Deschise se va desfășura în intervalul dintre orele 13:00 și 17:00. Vizitatorii sunt rugați să aibă la ei un act de identitate. Copiii nu au nevoie de un act de identitate, dar obligatoriu vor fi însoțiți de maturi.

Evenimentul are loc în contextul Zilei internaționale a democrației, marcată anual la 15 septembrie, acest lucru fiind stabilit în 2008 de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#parlament #ziua usilor deschise

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.