Curs valutar
  • EUR
    20.1303
    -0.227%
  • USD
    18.0881
    -0.0835%
  • RUB
    0.2246
    -0.089%
  • RON
    3.7624
    -0.2552%
  • UAH
    0.3967
    -0.0252%

Toate știrile

29 octombrie 2026

O gaură neagră s-ar putea afla la doar 150 de ani-lumină distanță de Terra

18 Sept. 2023, 16:58
 // Categoria: Cosmos // Autor:  Elena Putregai
18 Sept. 2023, 16:58 // Cosmos //  Elena Putregai

Cercetătorii au crezut până acum că cea mai apropiată gaură neagră se află la 1.560 de ani-lumină distanță de Pământ, însă un nou studiu sugerează că ar putea exista una la doar 150 de ani-lumină distanță.

Găurile negre sunt unele dintre cele mai puternice și misterioase obiecte din univers și ar putea exista una mult mai aproape de Pământ decât se credea până acum.

Un studiu a găsit posibile dovezi ale existenței unei găuri negre în cel mai apropiat grup de stele, numit clusterul Hyades. Datele de la misiunea Gaia a Agenției Spațiale Europene (ESA) au dezvăluit cele mai apropiate găuri negre cunoscute – și a doua cea mai apropiată – în 2022, Gaia BH1 și Gaia BH2, care se află la 1.560 de ani-lumină și, respectiv, 3.800 de ani-lumină de Pământ.

Cu toate acestea, un nou studiu, publicat în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, sugerează că ar putea exista găuri negre mult mai aproape de noi, la o distanță de doar 150 de ani-lumină. Oamenii de știință de la Universitatea din Padova din Italia și de la Universitatea din Barcelona din Spania au folosit simulări pentru a urmări mișcarea și evoluția tuturor stelelor din clusterul Hyade, care se află la aproximativ 150 de ani-lumină distanță.

Un cluster stelar este o colecție de sute sau mii de stele ținute împreună de atracția lor gravitațională, împărtășind anumite caracteristici, cum ar fi vârsta sau compoziția chimică. Rezultatele simulării au fost comparate cu pozițiile și vitezele reale ale stelelor din Hyade, care sunt acum cunoscute tocmai din observațiile făcute de satelitul Gaia al ESA.

Rezultatele indică faptul că există încă găuri negre în cluster sau foarte aproape, ceea ce le-ar face de departe cele mai apropiate găuri negre de Sistemul nostru Solar.

„Această observație ne ajută să înțelegem modul în care prezența găurilor negre afectează evoluția roiurilor de stele și modul în care roiurile de stele, la rândul lor, contribuie la sursele de unde gravitaționale. Aceste rezultate ne oferă, de asemenea, o perspectivă asupra modului în care aceste obiecte misterioase sunt distribuite în galaxie”, a declarat Mark Gieles, membru al Departamentului de Fizică Cuantică al Universității din Barcelona.

Cercetătorii cred că majoritatea găurilor negre se formează din rămășițele unor stele moarte. Deoarece găurile negre nu pot fi observate direct cu tehnologia actuală, prezența lor este de obicei dedusă prin studierea efectului lor asupra altor materii din apropiere. De exemplu, dacă o stea neagră sfâșie o stea care trece, acest proces va crea raze X care sunt lansate în spațiu pe care le putem detecta.

Realitatea Live

29 Oct. 2026, 19:50
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
29 Oct. 2026, 19:50 // Slider //  Daniela Baranovschi

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!